Creierul, depresia și somnul

Depresia, insomnia, ceața mentală și lipsa de concentrare sunt tratate de obicei drept probleme separate, fiecare cu neurotransmițătorul ei și cu pastila ei. Articolele din această temă le privesc împreună, drept expresii ale aceluiași deficit de energie. Creierul consumă o cincime din energia organismului, iar atunci când neuronii nu mai pot arde glucoza până la capăt, apar pe rând oboseala de dimineață, somnul superficial, dispoziția scăzută și gândirea încețoșată.

Teza este formulată în cartea Iarna Nu-i Ca Vara,¹ în capitolul despre depresia de sezon. „De cele mai multe ori, depresia nu are o legătură cu situația economică, socială sau sentimentală a individului, ci cu eficiența energetică din interiorul corpului său”. Depresia „este o metodă de salvare a resurselor până la vremuri mai avantajoase pentru viață. Entuziasmul ar fi periculos pentru supraviețuire în momentele de iarnă”.

Același capitol demontează serotonina. „Serotonina a fost promovată încă din anii 1960 ca «hormonul fericirii». […] Însă această doctrină s-a instaurat doar după ce serotonina a început să fie promovată ca un antidepresiv de către industria farmaceutică”. Mecanismul vine din biologia iernii. „La animalele care hibernează, deficitul de alimente duce la creșterea producției de serotonină. La oameni și la alte animale care nu hibernează, mecanismul este similar. Serotonina inhibă respirația mitocondrială, ceea ce scade rata metabolică, implicit temperatura corporală”. Cartea o încadrează drept „un mediator al stresului care trebuie să fie tot timpul echilibrat de organism” și leagă de ea neputința învățată, starea în care stresul este perceput ca inevitabil.

Al doilea fir vine din intestin și îl fixează 8 Principii Nutriționale ProMetabolism.² Când organismul e slăbit sau stresat, „endotoxinele au ocazia să intre în circulație, unde produc un șoc și interferează cu capacitatea celulelor de a utiliza oxigenul”. Articolele arată efectul lor asupra dispoziției și empatiei, în câteva ore și dependent de doză, apoi trec la benzodiazepine, care otrăvesc mitocondriile, și la hormonul tiroidian, care decide câtă glucoză ajunge să fie arsă în neuron.

Ultimele articole extind cadrul la bolile neurodegenerative, Alzheimer, Parkinson și scleroza multiplă, și la inteligență, curiozitate și percepție, toate citite drept funcții ale metabolismului, nu ale geneticii. Partea practică a acestei teme, concentrarea și claritatea mentală obținute prin metabolism, formează programul Focus, Zen și IQ++.³

Punct de plecare

Metabolism ridicat înseamnă sănătate și longevitate? Articolul de bază al site-ului, cu tema centrală a cărții și contrastul cu celelalte școli de gândire.

Ordinea lecturii

1. Depresia și insomnia sunt aceeași problemă de energie în creier. Fundamentul temei. Un singur deficit, situat dincolo de neurotransmițători, explică dispoziția, somnul și concentrarea.
2. N-ai suficientă energie pentru a dormi. Somnul profund cere resurse serioase de energie, iar melatonina este mai degrabă un răspuns la stresul întunericului decât un ceas biologic.
3. Ceață mentală sau mi-a fermentat creierul. Neuronii fermentează glucoza în acid lactic atunci când T3 lipsește la nivel celular. Ceața mentală, explicată biochimic.
4. Cauza reală a depresiei: insulină dereglată și inflamație cronică. Depresia are cauze metabolice, nu un deficit de serotonină. Metformina a ajutat jumătate din pacienți.
5. Depresia nu este „în capul tău”, ci în intestin. Endotoxinele bacteriene induc depresie și anxietate în câteva ore, reproductibil și dependent de doză.
6. Endotoxinele și lipsa empatiei. O injecție cu endotoxine reduce empatia față de suferința psihologică. Stresul, alcoolul și PUFA declanșează același mecanism.
7. Serotonina, hormonul nefericirii metabolice. Serotonina este un semnal de evitare a pericolului, iar excesul ei stă în spatele migrenelor, inflamației și, în timp, al bolii Alzheimer.
8. Serotonina, „hormonul fericirii” și al… îngrășării. Ce înseamnă serotonina crescută pentru rezistența la insulină și greutate, și ce implică asta pentru antidepresive.
9. Slăbire prin protejarea dopaminei. Dopamina susține termogeneza, serotonina o blochează prin 5 mecanisme. Rolul cafeinei și al MAO-B.
10. Benzodiazepinele: pastilele care îți distrug empatia și îți otrăvesc mitocondriile. Diazepam, alprazolam, lorazepam, luate de sute de mii de români pentru anxietate și insomnie, cu prețul plătit de mitocondrii și de empatie.
11. Aspirina protejează creierul privat de somn. Privarea de somn inflamează creierul, iar 81 mg de aspirină seara reduc inflamația. O măsură de protecție, nu o soluție de fond.
12. Ți-ai luat doza de pădure de conifere azi?. Pădurea de conifere reduce cortizolul, crește celulele NK cu 50% și livrează monoterpene anxiolitice, cu efect măsurat timp de 30 de zile.
13. Alzheimer sau diabetul de tip 3. Rezistența la insulină cerebrală, agravată de PUFA și endotoxine. Plăcile amiloide sunt răspuns protector, nu cauză.
14. Boala Parkinson începe în intestin. Constipația este primul semn, cu decenii înainte de tremur. Proteina se adună după distrugere, nu înaintea ei.
15. Scleroza multiplă nu începe cu sistemul imunitar. Un singur tip de celule, dependente de tiroidă, rămase fără energie. Un defect metabolic explică ambele fețe ale bolii.
16. Nootropicul care m-a făcut să par un geniu. Nu e ceea ce crezi.. Vitamina B1 dă un efect nootropic spectaculos la debut, dar fundația metabolică bate orice supliment.
17. Curiozitatea este un fenomen metabolic și un biomarker al sănătății. Pierderea interesului de a învăța semnalează un metabolism compromis, nu o trăsătură de caracter.
18. Irisul, pulsul și IQ-ul. Contracția irisului, pulsul și temperatura reflectă rata metabolică și funcția cognitivă. Inteligența nu este fixată genetic.
19. Realitatea e subiectivă și ține de metabolism. Un studiu din 2024 despre percepție drept construcție a creierului, care oglindește starea metabolismului.

Referințe