
Postul cu apă, cea mai proastă opțiune pentru sănătate
Pe lângă multe abordări ușchite pe care oamenii le au pentru sănătate, avem una drastică: postul cu apă. Probabil din cauza aurei mistice pe care o are
Citește mai mult →Atunci când un pacient cu cancer face un PET-CT cu 18F-FDG, un analog al glucozei marcat radioactiv, se vede că tumoarea malignă captează mai multă glucoză decât țesutul din jur, ceea ce este interpretat drept „zahărul hrănește cancerul”. Tumoarea captează într-adevăr mai multă glucoză. PET-ul arată însă felul în care celula canceroasă folosește glucoza, nu o preferință a ei pentru zahăr.
Protocolul PET cere ca pacientul să vină nemâncat, pentru că glicemia mare concurează cu trasorul. Imaginea arată cât de avid captează tumoarea glucoza, nu ce a mâncat pacientul.

M-am ferit până acum să discut despre cancer pentru că este un subiect delicat și extrem de complex. Pentru cancer rămâne valabilă recomandarea mea pentru cei bolnavi1, să meargă la doctor și să citească despre ProMetabolism în paralel. Însă anumite idei preconcepute care circulă în mainstream aș putea să le demontez, utilizând sutele de studii pe care le am despre subiect în baza mea de date. Ideea „Zahărul hrănește cancerul” este una dintre ele.
Așa cum explicam în cartea 8 Principii Nutriționale ProMetabolism2, există două moduri prin care o celulă își produce energia. Unul este optim, cu oxigen, prin ciclul Krebs, producând o cantitate mare de ATP și dioxid de carbon ca „produs rezidual”, iar celălalt este de avarie, fără oxigen, producând o cantitate mică de ATP și acid lactic3. Diferențele de mărime dintre cele două sunt majore: 32 la 2.
Celulele canceroase fermentează glucoza până la acid lactic chiar și atunci când au oxigen. Acesta este defectul lor. Biochimistul Otto Warburg a descris fenomenul încă din anii 1920. López-Ríos și colegii (Spitalul Universitar 12 de Octubre din Madrid) au verificat ideea la 110 pacienți cu cancer pulmonar. Cu cât mitocondriile tumorii (structurile în care celula consumă oxigen) aveau un indice energetic mai slab, cu atât tumoarea capta mai multă glucoză. Când cercetătorii au blocat respirația unor celule canceroase în cultură, celulele au fermentat repede mai multă glucoză4.
Celula canceroasă este deci un sistem ineficient ce scoate prea puțină energie din glucoză, fiind nevoită să capteze mai multă glucoză pentru a funcționa. Tumoarea folosește glucoza și ca material pentru celule noi5.
Nu toate tumorile se comportă la fel. Huebbers și colegii (Universitatea din Köln) au găsit în 15 tumori de cap și gât o captare mare de glucoză însoțită de un indice mitocondrial ridicat6. Într-o tumoare transplantată la șoareci, Kubota și colegii (Universitatea Tohoku) au atribuit țesutului non-tumoral din jur (macrofage și țesut de granulație) cel mult 29% din consumul de glucoză7.
De Groof și colegii (Universitatea Radboud din Nijmegen) au transformat în laborator celule de șoarece în celule canceroase. La început, celulele noi au consumat oxigen într-un ritm foarte mare. Pe măsură ce au devenit mai agresive, au consumat tot mai puțin oxigen și au produs tot mai mult acid lactic8. Dependența de glucoză a apărut după ce respirația celulară a scăzut.
Tasevska și colegii (Institutul Național al Cancerului din SUA) au urmărit 435.674 de adulți timp de 7,2 ani și nu au găsit nicio legătură între zahărul din dietă și cancerul colorectal, de sân, de prostată sau de pancreas. Studiul găsește câteva asocieri, în ambele sensuri, la alte tipuri de cancer și măsoară apariția cancerului, nu creșterea unei tumori existente9.
Scoaterea zahărului NU rezolvă problema pentru că NU înfometează tumoarea. La șoareci cu tumori, Blinov și Shapot au arătat că ficatul fabrică intens glucoză nouă și menține glicemia normală, iar glucoza injectată frânează această fabricare10. Ficatul poate folosi mai multe tipuri de materie primă pentru a produce glucoză și menține glicemia, tocmai pentru că e crucială pentru supraviețuire. Lactatul trimis de tumoare, glicerolul din grăsime și aminoacizii din mușchi, toate acestea pot deveni glucoză. Le și colegii (Universitatea Johns Hopkins) au scos glucoza din mediul unor celule de limfom uman în cultură, situația fiind imposibilă într-un organism viu. Celulele au produs energie din glutamină, un aminoacid, și tot au supraviețuit11.
Restricția calorică eliberează grăsimea din depozite. Sauer și Dauchy au ținut nemâncați șobolani adulți cu tumori. Acizii grași din sânge au început să urce după circa 7 ore și au atins vârful la 15 ore, iar tumorile au crescut mai repede. La șobolanii tineri, fără depozite semnificative de grăsime, postul cu apă nu a grăbit tumoarea12. Rezultatul privește un post scurt cu tumoarea deja instalată, nu restricția calorică de lungă durată.
Unele tumori pot folosi și grăsime. Spector a arătat în laborator că un mediu ușor acid, asemenea celui creat de tumoare cu acidul lactic, crește preluarea și arderea acizilor grași de către celulele tumorale (preluarea crește și în țesuturile normale)13.
În laborator, creșterea unor tumori depinde de acidul linoleic, o grăsime polinesaturată omega-6. Celulele de mielom de șoarece crescute de Holley și colegii (Institutul Salk) s-au oprit din diviziune fără lipidele din ser și au repornit cu acid linoleic14. Sueyoshi și Nagao (Universitatea Keio) au hrănit șobolani cu o dietă fără grăsime, iar sarcomul transplantat a atins cam o treime din mărimea obișnuită. Reintroducerea în alimentație doar a acidului linoleic a readus creșterea completă15.
Acestea sunt doar câteva note despre cancer pe care le pot structura într-un articol. Mai am multe altele. Explicațiile lui Ray Peat despre celula canceroasă vin pe linia Warburg, arătând că este un defect. Cum și în ce condiții apare acest defect? Nimeni nu știe foarte clar, că altfel ar fi fost găsită până acum cura. Ray Peat mizează pe menținerea metabolismului la cote înalte, o stare în care celula are suficientă glucoză și oxigen pentru a funcționa optim. Pentru a obține această stare, pe lângă o dietă adecvată ProMetabolism, ar putea fi nevoie de suplimente și medicație. Producția mare de energie înseamnă totodată o cantitate mare de CO2, despre ale cărui proprietăți benefice am mai vorbit.
Fără toate acestea, celulele sunt nevoite să-și găsească variante de a supraviețui, funcționând în stare de avarie, ceea ce ar putea duce la un defect care persistă, chiar după ce condițiile sistemice au fost readuse la normal.
Restricția calorică, postul intermitent și dietele fără carbohidrați împing corpul spre eliberarea grăsimii și descompunerea proteinelor, din care ficatul fabrică glucoză. Carbohidrații simpli (Principiul 2) aduc glucoza pe care altfel ficatul o scoate din grăsime și proteine. La șobolani hrăniți cu diete de 20% grăsime, numărul tumorilor mamare a crescut proporțional cu acidul linoleic din dietă până la 4,4%, iar atunci când grăsimea a fost saturată, cu doar 0,5% acid linoleic, asta a dus la cele mai puține tumori16.
Evitarea grăsimilor polinesaturate este unul dintre cele mai importante principii în ProMetabolism (al 3-lea). Celelalte principii și felul în care lucrează împreună stau în cartea 8 Principii Nutriționale ProMetabolism2. ProMetabolismul NU este un tratament pentru cancer, însă îl recomand ca lectură obligatorie în paralel cu tratamentul medical.
Sfatul meu pentru cei bolnavi — Adrian-Călin Țurcanu | https://8principii.com/articole/sfatul-meu-pentru-cei-bolnavi/ ↩︎
8 Principii Nutriționale ProMetabolism — Adrian-Călin Țurcanu | https://8principii.com/8-principii-nutritionale-prometabolism/ ↩︎ ↩︎
Energie metabolică prin fluxul de electroni de la alimente la oxigen — Adrian-Călin Țurcanu | https://8principii.com/articole/energie-metabolica-prin-fluxul-de-electroni-de-la-alimente-la-oxigen/ ↩︎
López-Ríos F, Sánchez-Aragó M, García-García E, Ortega AD, Berrendero JR, Pozo-Rodríguez F, López-Encuentra A, Ballestín C, Cuezva JM (2007) — Loss of the mitochondrial bioenergetic capacity underlies the glucose avidity of carcinomas. Cancer Research 67(19):9013-7. Indicele măsurat este raportul beta-F1-ATPază / Hsp60 / GAPDH; corelație inversă cu captarea FDG la 110 pacienți; oligomicina crește rapid glicoliza aerobă în celule canceroase. PMID 17909002 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17909002/ ↩︎
Vander Heiden MG, Cantley LC, Thompson CB (2009) — Understanding the Warburg effect: the metabolic requirements of cell proliferation. Science 324(5930):1029-33. PMID 19460998 | https://doi.org/10.1126/science.1160809 ↩︎
Huebbers CU, Adam AC, Preuss SF, Schiffer T, Schilder S, Guntinas-Lichius O, Schmidt M, Klussmann JP, Wiesner RJ (2015) — High glucose uptake unexpectedly is accompanied by high levels of the mitochondrial ß-F1-ATPase subunit in head and neck squamous cell carcinoma. Oncotarget 6(34):36172-84. PMID 26452026 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26452026/ ↩︎
Kubota R, Yamada S, Kubota K, Ishiwata K, Tamahashi N, Ido T (1992) — Intratumoral distribution of fluorine-18-fluorodeoxyglucose in vivo: high accumulation in macrophages and granulation tissues studied by microautoradiography. Journal of Nuclear Medicine 33(11):1972-80. Tumori FM3A la șoareci C3H/He, autoradiografie la o oră după injectare. PMID 1432158 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1432158/ ↩︎
de Groof AJ, te Lindert MM, van Dommelen MM, Wu M, Willemse M, Smift AL, Winer M, Oerlemans F, Pluk H, Fransen JA, Wieringa B (2009) — Increased OXPHOS activity precedes rise in glycolytic rate in H-RasV12/E1A transformed fibroblasts that develop a Warburg phenotype. Molecular Cancer 8:54. Fibroblaste embrionare de șoarece, cultură la oxigen atmosferic, mediu bogat în nutrienți. PMID 19646236 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19646236/ ↩︎
Tasevska N, Jiao L, Cross AJ, Kipnis V, Subar AF, Hollenbeck A, Schatzkin A, Potischman N (2012) — Sugars in diet and risk of cancer in the NIH-AARP Diet and Health Study. International Journal of Cancer 130(1):159-69. Asocieri pozitive: zaharuri adăugate și adenocarcinom esofagian (HR 1,62), fructoză adăugată și cancer de intestin subțire (HR 2,20), cancer pleural; inverse: cancer ovarian la femei. PMID 21328345 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21328345/ ↩︎
Blinov VA, Shapot VS (1975) — Hyperglycemia and gluconeogenesis in the liver of mice with tumors. Bulletin of Experimental Biology and Medicine 77(7):770-2. PMID 1115858 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1115858/ ↩︎
Le A, Lane AN, Hamaker M, Bose S, Gouw A, Barbi J, Tsukamoto T, Rojas CJ, Slusher BS, Zhang H, Zimmerman LJ, Liebler DC, Slebos RJ, Lorkiewicz PK, Higashi RM, Fan TW, Dang CV (2012) — Glucose-independent glutamine metabolism via TCA cycling for proliferation and survival in B cells. Cell Metabolism 15(1):110-21. Linia P493 (limfom Burkitt cu MYC inductibil); glutamina alimentează ciclul Krebs independent de glucoză. PMID 22225880 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22225880/ ↩︎
Sauer LA, Dauchy RT (1987) — Blood nutrient concentrations and tumor growth in vivo in rats: relationships during the onset of an acute fast. Cancer Research 47(4):1065-8. Șobolani adulți de 250-350 g versus imaturi sub aproximativ 200 g. PMID 3802090 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3802090/ ↩︎
Spector AA (1969) — Influence of pH of the medium on free fatty acid utilization by isolated mammalian cells. Journal of Lipid Research 10(2):207-15. Celule de ascită Ehrlich; pH 7,4 versus 6,6. PMID 5782358 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/5782358/ ↩︎
Holley RW, Baldwin JH, Kiernan JA (1974) — Control of growth of a tumor cell by linoleic acid. Proceedings of the National Academy of Sciences of the USA 71(10):3976-8. PMID 4530277 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/4530277/ ↩︎
Sueyoshi Y, Nagao Y (1962) — The influence of linoleic acid upon the growth of transplanted sarcoma. Keio Journal of Medicine 11:223-5. Suprafața medie a tumorii 824 mm² pe dieta de bază versus 329 mm² pe dieta fără grăsime; acid linoleic 25 mg/zi. PMID 13979090 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/13979090/ ↩︎
Ip C, Carter CA, Ip MM (1985) — Requirement of essential fatty acid for mammary tumorigenesis in the rat. Cancer Research 45(5):1997-2001. Diete cu 20% grăsime, amestec de ulei de cocos și ulei de porumb, 0,5-11,5% linoleat; tumori induse cu DMBA. PMID 3921234 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3921234/ ↩︎
Adrian-Călin Țurcanu
Cercetător Independent în Biochimia Nutriției
Autorul Metodei ProMetabolism

Pe lângă multe abordări ușchite pe care oamenii le au pentru sănătate, avem una drastică: postul cu apă. Probabil din cauza aurei mistice pe care o are
Citește mai mult →
Corpul produce zilnic 1.000 mg de colesterol. Scăderea prin statine poate cauza depresie. Ce arată biochimia despre rolul real al colesterolului.
Citește mai mult →
Atunci când eram mic, era foarte clar, în accepțiunea populară, „cum se face diabetul”.
Citește mai mult →