Totul ți se pare amar? Nu e o iluzie, e intestinul care sună alarma.

Distribuie

În general, în natură, gustul amar semnalează ceva otrăvitor, ceva pe care mai degrabă ar trebui să-l scuipi. Însă nu toți percepem gustul amar la fel. Unii sunt atrași de alimente pe care alții le găsesc amare și dezgustătoare. Uneori gustul evoluează în timp astfel încât alimente care în trecut ți se păreau atractive, acum ți se par amare sau viceversa.

Bacteriile din intestin au posibilitatea de a rescrie receptorii de gust. Un studiu publicat în 2023 de Lin și colegii în revista iScience (publicație Cell Press) a arătat mecanismul prin care se întâmplă asta.1 Neplăcerea gustativă este doar o mică problemă. Gustul amar este un semnal de alarmă că în corp există o inflamație.

header

În intestinul fiecărei persoane trăiesc miliarde de bacterii gram-negative. Când aceste bacterii mor (lucru care se întâmplă continuu, în cantități uriașe), din peretele lor celular se eliberează o endotoxină numită lipopolizaharidă, prescurtat LPS. În mod normal, LPS rămâne în intestin, izolat de restul corpului printr-o barieră care funcționează ca un filtru: lasă nutrienții să treacă, dar blochează resturile bacteriene.

Când această barieră este deteriorată (de alimentație proastă, de stres cronic, de alcool, de uleiuri de semințe), LPS trece în sânge. Cani și colegii au demonstrat în 2007 că o dietă bogată în grăsimi a crescut nivelul de LPS din plasmă de 2-3 ori la șoareci, iar infuzia de LPS singură a reprodus obezitatea, rezistența la insulină și inflamația hepatică.2 Practic, deșeurile bacteriene din intestin, ajunse în circulație, pot declanșa boli metabolice fără a fi nevoie de niciun alt factor.

Lin și colegii au descoperit, la șoareci, ce se întâmplă când LPS ajunge la celulele gustative de pe limbă.1 LPS activează o cale inflamatorie (TLR4 → NF-κB) în celulele stem ale mugurilor gustativi. NF-κB se leagă de promotorii genelor Tas2r, care codifică receptorii pentru gust amar, și deschide cromatina la acele gene. Adică inflamația deblochează fizic genele pentru amar, acestea devenind accesibile. Celulele gustative ajung să producă mai mulți receptori de amar, nervul gustativ al limbii (chorda tympani) răspunde mai puternic la amar, iar comportamentul se schimbă (animalele refuză mai intens substanțele amare).

Un amănunt important: doar gustul amar este amplificat. Dulcele, săratul, acrul, umami, toate rămân neschimbate.1 Nu e o disfuncție generală. Este o amplificare chirurgicală a unui singur canal senzorial. De ce? Pentru că receptorii de amar nu sunt doar receptori de gust. Sunt parte din sistemul imunitar înnăscut. Lee și colegii au arătat încă din 2012 că receptorii de amar (T2R38) de pe celulele epiteliale din căile respiratorii detectează moleculele de comunicare ale bacteriilor patogene și declanșează un răspuns bactericid.3 Receptorii de amar sunt, de fapt, detectori de infecție distribuiți în tot corpul.

Când intestinul scapă LPS în circulație, receptorii de amar de pe limbă se amplifică pentru că asta e funcția lor: să vă avertizeze că organismul luptă cu ceva. Feng și colegii (2015) au confirmat acest lucru printr-un experiment complementar: șoarecii cărora li s-a eliminat gena pentru TNF (un mediator inflamator central) au avut răspunsuri la amar semnificativ reduse.4 Cu mai puțină inflamație, sensibilitatea la amar scade. Cu mai multă, crește.

Modificarea nu se oprește la celulele gustative de azi. LPS reprogramează celulele stem. Mugurii gustativi se reînnoiesc la fiecare 10-14 zile din aceste celule stem. Dacă celulele stem au cromatina deschisă la genele de amar, fiecare generație nouă de celule gustative moștenește aceeași sensibilitate exagerată.1 Gustul amar persistent nu este doar o percepție imaginară. Este înscris în cromatina celulelor gustative, de către inflamație.

Iar endotoxemia (LPS în sânge) nu apare doar în boli rare. Niveluri crescute de LPS au fost documentate în obezitate2, boli renale cronice5, ciroză hepatică6, depresie majoră7 și chiar în boala Alzheimer, unde Zhao și colegii (2017) au găsit concentrații de LPS de trei ori mai mari în hipocampul pacienților cu Alzheimer comparativ cu cei sănătoși, și de până la 26 de ori mai mari în cazurile avansate.8

Ce au în comun toate aceste boli? Disgeuzia: pacienților li se schimbă gustul, cel mai des spre amar și metalic.910 Până acum, medicii puneau asta pe seama medicamentelor, a deficitului de zinc11 sau a „factorilor psihologici”. Mecanismul descoperit de Lin și colegii oferă o explicație plauzibilă: toate aceste boli produc endotoxemie, iar endotoxemia rescrie receptorii de amar.

Dacă vi se pare că totul a devenit mai amar în ultimele luni, înainte să dați vina pe cafea sau pe calitatea alimentelor, gândiți-vă că e un semnal: limba vă spune că intestinul este sau a fost sub asediu. Amplificarea amarului este un mecanism evolutiv prin care devenim mai sensibili la ce mâncăm, deci la ce introducem în intestin.

Principiul 5 din 8 Principii Nutriționale ProMetabolism12 spune că organismul trebuie ajutat în lupta sa împotriva florei. Propune diverse metode care țin în primul rând de dietă și apoi de antibiotice naturale sau medicamentoase, după caz. Este o poziție total diferită față de cea din mainstream, așa că este explicată pe îndelete.

Refacerea intestinului, în special tot prin dietă, este și ea o parte foarte importantă, tratată în prima etapă din programul Start în ProMetabolism13.

Referințe

  1. Lin C, Jyotaki M, Quinlan J, et al. (2023) — Lipopolysaccharide increases bitter taste sensitivity via epigenetic changes in Tas2r gene clusters. iScience 26(6):106920. | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37283808/ ↩︎ ↩︎ ↩︎ ↩︎

  2. Cani PD, Amar J, Iglesias MA, et al. (2007) — Metabolic endotoxemia initiates obesity and insulin resistance. Diabetes 56(7):1761-1772. | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17456850/ ↩︎ ↩︎

  3. Lee RJ, Xiong G, Kofonow JM, et al. (2012) — T2R38 taste receptor polymorphisms underlie susceptibility to upper respiratory infection. Journal of Clinical Investigation 122(11):4145-4159. | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23041624/ ↩︎

  4. Feng P, Jyotaki M, Kim A, et al. (2015) — Regulation of bitter taste responses by tumor necrosis factor. Brain, Behavior, and Immunity 49:32-42. | https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4567432/ ↩︎

  5. McIntyre CW, Harrison LE, Eldehni MT, et al. (2011) — Circulating endotoxemia: a novel factor in systemic inflammation and cardiovascular disease in chronic kidney disease. CJASN 6(1):133-141. | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20876680/ ↩︎

  6. Wiest R, Lawson M, Geuking M (2014) — Pathological bacterial translocation in liver cirrhosis. Journal of Hepatology 60(1):197-209. | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23993913/ ↩︎

  7. Maes M, Kubera M, Leunis JC (2008) — The gut-brain barrier in major depression: intestinal mucosal dysfunction with an increased translocation of LPS from gram negative enterobacteria. Neuroendocrinology Letters 29(1):117-124. | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18283240/ ↩︎

  8. Zhao Y, Jaber V, Lukiw WJ (2017) — Secretory products of the human GI tract microbiome and their potential impact on Alzheimer disease: detection of LPS in AD hippocampus. Frontiers in Cellular and Infection Microbiology 7:318. | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28744452/ ↩︎

  9. Özkan İ, Taylan S, Kurt Y (2024) — Relationship between altered taste and smell with malnutrition among hemodialysis patients. Hemodialysis International 28(3):358-366. | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38783569/ ↩︎

  10. Sakai M, Ikeda M, Kazui H, et al. (2016) — Decline of gustatory sensitivity with the progression of Alzheimer’s disease. International Psychogeriatrics 28(3):511-517. | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26423603/ ↩︎

  11. Kodama H, Tanaka M, Naito Y, et al. (2020) — Japan’s practical guidelines for zinc deficiency with a particular focus on taste disorders, inflammatory bowel disease, and liver cirrhosis. International Journal of Molecular Sciences 21(8):2941. | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32331308/ ↩︎

  12. 8 Principii Nutriționale ProMetabolism — Adrian-Călin Țurcanu | https://8principii.com/8-principii-nutritionale-prometabolism/ ↩︎

  13. Start în ProMetabolism | https://8principii.com/start-in-prometabolism/ ↩︎

Etichete:

Endotoxină Microbiotă Inflamație / Inflamație cronică Boli hepatice / Ficat gras (NAFLD) PUFA și grăsimi Cancer Depresie / Tulburări de dispoziție Îmbătrânire / Longevitate

Distribuie articolul:

Despre autor

Adrian-Călin Țurcanu
Cercetător Independent în Biochimia Nutriției
Autorul Metodei ProMetabolism

Articole Asemănătoare