Serotonina, hormonul nefericirii metabolice

Serotonina a fost numită „hormonul fericirii”, cu toate că nu aduce fericirea în metabolism. Este în primul rând o monoamină neurotransmițătoare, un semnal inhibitor de evitare a pericolului. Sistemele serotoninergice funcționează ca filtre neuroregulatorii inhibitorii difuze. Căile serotoninergice suprimă excitația și limitează impactul stimulilor ¹.

Asta explică de fapt „trip-urile” pe care oamenii le au atunci când folosesc LSD, substanță ce perturbă funcția de filtrare a serotoninei, ceea ce duce la inundare senzorială, nu la sedare ².

Dar cum s-a ajuns aici? Cum de mai toată lumea crede că o creștere a nivelului serotoninei înseamnă fericire? A fost un construct de marketing pe baza unui model ultrasimplificat al receptorilor, amplificat de reclamele la SSRI (medicamente pe bază de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei), începând cu Prozac, la sfârșitul anilor 1980. Abia în 2022 o analiză a lui Moncrieff, publicată în Molecular Psychiatry, a confirmat că nu a fost niciodată vreo dovadă consistentă cum că „deficiența de serotonină” înseamnă depresie ³.

Serotonina și dopamina sunt sisteme antagoniste care modelează personalitatea și sănătatea ⁴. Un nivel ridicat de serotonină determină inhibiție comportamentală și evitarea pericolului. Un ton dopaminergic dominant determină căutarea noutății și un comportament explorator.

Așadar putem discuta despre o personalitate influențată de serotonină (în care subiectul evită pericole, are o anticipare pesimistă, îi e teamă de incertitudine, este timid). Acest tip de individ este anxios, retras și are o structură de personalitate autoritară. În opoziție, personalitatea influențată de dopamină implică o căutare a noutății, impulsivitate, excitabilitate exploratorie, extravaganță. Antagonismul serotonină-dopamină reflectă o polaritate biologică fundamentală între retragere/conservare și apropiere/explorare. Mediul, nutriția, hormonii, anotimpurile și contextul social modifică permanent acest echilibru.

Estrogenul scade expresia MAO-A și stimulează sinteza serotoninei ⁵. Femeile au mai puțini transportori de serotonină, deci o recaptare mai redusă ⁶.

Sindromul carcinoid demonstrează toxicitatea sistemică a serotoninei ⁷. În acest caz, până la 70% din triptofanul alimentar este deviat spre serotonină. Din acest motiv în ProMetabolism recomand gelatina alături de carne, pentru echilibrarea aportului de triptofan (Principiul 4 ProMetabolism) ⁸. Aceasta conține zero triptofan. Excesul cronic de serotonină provoacă inflamație cardiovasculară și leziuni valvulare ⁹.

Ficatul și plămânii sunt organe critice de detoxifiere a serotoninei, însă acestea eșuează în condiții de nutriție precară ¹⁰. În programul Total ProMetabolism ¹¹ am explicat că aproape toată serotonina este produsă în intestine ¹², iar flora intestinală îi amplifică producția. Așadar ținerea acesteia sub control este măsura principală de reducere a producției. Apoi, organele principale trebuie să fie într-o bună stare pentru a-și face treaba de curățare. Serotonina din intestin ajunge la creier pe calea nervului vag ¹³, iar excesul din circulație crește permeabilitatea barierei hematoencefalice ¹⁴.

Acizii grași polinesaturați eliberează serotonina din trombocite ^{15 16}, iar serotonina periferică frânează arderea din grăsimea brună ¹⁷. Serotonina scade temperatura corporală în medii reci prin reducerea producției de căldură ¹⁸, efect mediat de receptorii 5-HT1A ¹⁹. Serotonina este un mecanism important pentru animalele care hibernează, doar că omul nu este un astfel de animal. Principiul 3 ProMetabolism ⁸ recomandă evitarea completă a surselor de grăsimi polinesaturate.

Excesul de serotonină contribuie la boala Alzheimer prin blocarea arderii glucozei în mitocondrii ²⁰. Trăsătura de personalitate dominată de serotonină prezice dezvoltarea demenței ²¹.

Referințe