Realitatea e subiectivă și ține de metabolism

Distribuie

Un studiu din 2024 susține în bună măsură o temă centrală a programului Focus, Zen și IQ++1, anume că realitatea este doar un pretext pentru percepție. Realitatea este așa cum o vede fiecare. Modul în care vedem lumea este o experiență subiectivă ce se schimbă de la o perioadă la alta, iar percepția ține de metabolism. Conceptul sună a filozofie orientală, dar studiul în cauză îi dă un temei biologic măsurabil2.

Terenul este familiar pentru cititorii ProMetabolism. Fiecare celulă își produce energia în mitocondrii, unde electronii extrași din hrană trec prin lanțul respirator până la oxigen. Prima stație a acestui lanț este complexul I, cel mai mare complex proteic din întreaga respirație celulară. Treaba lui este să preia electronii de la NADH și să regenereze NAD+, moleculă fără de care sute de reacții din celulă se opresc. Funcționarea lui depinde de disponibilitatea coenzimei Q10, transportorul care îi preia electronii, și de riboflavină (vitamina B2), din care celula își construiește piesele cu care manevrează acești electroni.

header

Trumpff și colegii au măsurat această mașinărie direct în creierul uman2. Au folosit țesut prelevat post-mortem din cortexul prefrontal dorsolateral, regiunea care susține atenția, deciziile și reglarea emoțiilor, de la oameni urmăriți timp de zeci de ani în două studii americane despre îmbătrânire, cu evaluări psihologice repetate cât au fost în viață. Spectrometria de masă le-a permis să numere proteinele mitocondriale din țesut și să le pună față în față cu istoria psihologică documentată a fiecărui om.

Experiențele psihologice pozitive mergeau împreună cu niveluri ridicate ale proteinelor OxPhos, mașinăria fosforilării oxidative, iar dispozițiile negative și stresul cronic, cu niveluri scăzute. Semnalul cel mai puternic a apărut exact la complexul I, unde experiențele psihologice pozitive și negative au explicat 18-25% din variația abundenței proteice între oameni.

Studiul este transversal și post-mortem, deci nu poate stabili direcția: un complex I slăbit poate degrada experiența subiectivă, o viață psihologică grea poate slăbi complexul I, sau ambele pot veni dintr-o cauză comună aflată în amonte. El demonstrează cuplajul, nu sensul săgeții.

Sensul săgeții vine din altă parte. La rozătoare, unde experimentul poate fi controlat, Hollis și colegii au arătat că nivelul de bază al funcției mitocondriale din nucleul accumbens prezice comportamentul anxios și subordonarea socială3 înainte de orice stres aplicat4. Bucla inversă este descrisă în cadrul propus de Picard și McEwen5: stresul cronic ridică nivelul cortizolului, cortizolul frânează construcția de mitocondrii noi și crește producția de radicali liberi în lanțul respirator, iar complexul I, cu asamblarea lui fragilă din zeci de subunități, încasează lovitura preferențial. Odată complexul I afectat, NADH se acumulează, raportul NAD+/NADH se prăbușește, iar celula pierde deopotrivă producția de ATP și capacitatea redox pentru sute de reacții, inclusiv cele care sintetizează neurotransmițători. Percepția se întunecă. Stresul crește. Bucla se închide.

Cum creierul este un organ foarte important, care are prioritate în majoritatea proceselor, dacă respirația celulară nu funcționează la întreaga capacitate în creier, probabil că în alte zone ale corpului nu funcționează nici atât.

Percepția noastră, pozitivă sau negativă, este deci o construcție a creierului, oglindind starea metabolismului. Nu percepem lumea așa cum este, ci creierul construiește o imagine a lumii pentru noi, iar imaginea este influențată de starea „pictorului”.

În afară de știință, prin care poți compara percepția ta subiectivă cu anumiți parametri ai organismului, cel mai util procedeu pentru a detecta discrepanța dintre realitate și percepție este meditația (cea în care-ți urmărești respirația). Respirația poate fi atât conștientă, cât și inconștientă, așa că atunci când o urmărești se produce un declic prin care mintea este observată de pe o poziție detașată.

Imagistica cerebrală sugerează că această detașare există. La zece practicanți avansați, practica bazată pe respirație a liniștit cortexul prefrontal medial și a activat insula, regiunea care citește semnalele interne ale corpului (Wang 2011)6. La meditatori cu ani de practică, insula anterioară dreaptă s-a dovedit mai groasă decât la persoane comparabile care nu meditează (Lazar 2005)7.

Prin meditație am putea observa că toți zeii, toate lumile, toate cerurile sunt în interiorul nostru. Ele sunt metafore ale energiilor din corp, deseori aflate în conflict: cortizolul cere mobilizare, tiroida cere ardere, creierul cere glucoză și liniște. Vechile tradiții le-au dat nume de zei pentru că nu aveau alt limbaj, iar personificările erau mai ușor de înțeles de către mase. Noi putem utiliza alt limbaj și chiar le putem măsura. Implicațiile meditației sunt explicate pe larg în programul Focus, Zen și IQ++1, în secțiunea Zen (de mijloc).

Referințe

  1. Focus, Zen și IQ++ — programul de concentrare, memorie și meditație. | https://focalizare.eu/ ↩︎ ↩︎

  2. Trumpff C, Monzel AS, Sandi C, Menon V, Klein HU, Fujita M, Lee A, Petyuk VA, Hurst C, Duong DM, Seyfried NT, Wingo AP, Wingo TS, Wang Y, Thambisetty M, Ferrucci L, Bennett DA, De Jager PL, Picard M (2024) — Psychosocial experiences are associated with human brain mitochondrial biology. Proceedings of the National Academy of Sciences U.S.A. 121(27):e2317673121. PMID 38889126 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38889126/ ↩︎ ↩︎

  3. Hollis F, van der Kooij MA, Zanoletti O, Lozano L, Cantó C, Sandi C (2015) — Mitochondrial function in the brain links anxiety with social subordination. Proceedings of the National Academy of Sciences U.S.A. 112(50):15486-15491. PMID 26621716 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26621716/ ↩︎

  4. Rosenberg AM, Saggar M, Monzel AS, Devine J, Rogu P, Limoges A, Junker A, Sandi C, Mosharov EV, Dumitriu D, Anacker C, Picard M (2023) — Brain mitochondrial diversity and network organization predict anxiety-like behavior in male mice. Nature Communications 14:4726. PMID 37563104 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37563104/ ↩︎

  5. Picard M, McEwen BS, Epel ES, Sandi C (2018) — An energetic view of stress: Focus on mitochondria. Frontiers in Neuroendocrinology 49:72-85. PMID 29339091 | https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5964020/ ↩︎

  6. Wang DJJ, Rao H, Korczykowski M, Wintering N, Pluta J, Khalsa DS, Newberg AB (2011) — Cerebral blood flow changes associated with different meditation practices and perceived depth of meditation. Psychiatry Research: Neuroimaging 191(1):60-67. PMID 21145215 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21145215/ ↩︎

  7. Lazar SW, Kerr CE, Wasserman RH, Gray JR, Greve DN, Treadway MT, McGarvey M, Quinn BT, Dusek JA, Benson H, Rauch SL, Moore CI, Fischl B (2005) — Meditation experience is associated with increased cortical thickness. Neuroreport 16(17):1893-1897. PMID 16272874 | https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1361002/ ↩︎

Etichete:

Mitocondrii Depresie / Tulburări de dispoziție Cortizol Brain Fog / Cognition Zen / Focus

Distribuie articolul:

Despre autor

Adrian-Călin Țurcanu
Cercetător Independent în Biochimia Nutriției
Autorul Metodei ProMetabolism

Articole Asemănătoare