Distribuie

În mod ideal, ProMetabolismul este fără cereale. Deseori am primit obiecția: „eu nu pot fără pâine, ai idee cu ce aș putea să o înlocuiesc”? Multă vreme am crezut că este pur și simplu o problemă de calorii. Că oamenii care încearcă să o scoată din alimentație nu acoperă caloriile din carbohidrați simpli. Pentru că fructele n-au cum să acopere caloriile din pâine fără să le consumi într-un volum foarte mare și pentru că oamenii se feresc de surse concentrate de zaharuri (miere, zahăr).

Totuși, un motiv mai important pentru care pâinea e greu de lăsat este unul concret și biochimic: digestia glutenului din grâu eliberează peptide opioide, niște molecule care se prind pe aceiași receptori ca morfina. „Pofta de pâine” pe care o simți după ce o tai din alimentație nu e foame, e în parte un sevraj ușor.

header

Ce se întâmplă când digeri glutenul

Glutenul este proteina de depozit a grâului (și a orzului și secarei). Când enzimele digestive îl rup, nu rezultă doar aminoacizi inofensivi. Se eliberează un grup de peptide scurte numite exorfine din gluten: A4, A5, B4, B5 și C (Fukudome și Yoshikawa, 1992-1997)123. „Exorfină” înseamnă un compus opioid de proveniență alimentară, spre deosebire de endorfinele pe care le produce corpul singur.

Nu e o asemănare vagă. Sunt agoniști opioizi adevărați4, dovediți prin teste de legare pe receptor și prin faptul că efectul lor e blocat de naloxonă, antidotul folosit în supradozele de opioide. Farmacologia e și ea precisă: exorfina A5 se leagă selectiv de receptorul opioid delta, iar B5, cea mai puternică din grup, acționează pe receptorii delta și mu deopotrivă. Nu se ating de receptorul kappa.

Receptorul mu contează cel mai mult aici. E același receptor pe care acționează opioidele clasice pentru a încetini tranzitul intestinal, mecanismul din spatele constipației la cei pe morfină. O peptidă care ocupă același receptor încetinește, prin aceeași logică, intestinul.

A doua dovadă e hormonală. Exorfina B5 crește secreția de prolactină (Fanciulli și colegii, 2004)5. Locul unde acționează a fost stabilit cu o naloxonă care nu trece bariera dintre sânge și creier: a blocat oricum răspunsul, semn că efectul trece prin receptori opioizi din afara creierului. Deci chiar înainte de orice discuție despre creier, exorfinele din gluten se comportă ca opioide pe mecanismele hormonale ale corpului.

Există și o a treia direcție, mai discutată: exorfine găsite în lichidul cefalorahidian la unele cazuri psihiatrice, ceea ce ar însemna trecerea în creier6. Aceasta e însă veriga slabă, bazată pe observații vechi și necontrolate, deci o las ca ipoteză, nu ca fapt stabilit. Partea solidă e cea periferică: intestinul încetinit și prolactina crescută.

Totuși, din experiența mea anecdotică și din testele pe care le-am făcut, pot spune că atunci când consum alimente cu gluten devin „mai prost”. Capacitățile mele cognitive scad vizibil.

De ce „pofta de pâine” e parțial sevraj

Dacă o substanță îți activează receptorii opioizi în fiecare zi, organismul se obișnuiește cu ea. Când o scoți brusc, apare disconfortul sevrajului. La pâine acesta e blând, dar real, și se simte exact ca o poftă insistentă care nu seamănă cu foamea propriu-zisă.

Așadar, oamenii trebuie să abordeze altfel renunțarea la pâine, dacă aceasta este un obiectiv. Problema nu este doar scoaterea unui aliment pe care ai trăit poate toată viața și înlocuirea caloriilor, ci detoxifierea unui opioid. Deși discutăm despre un opioid slab, totuși acesta a fost prezent acolo, zi de zi, de la începutul vieții.

Pâinea nu e singura. Laptele are propriul opioid: digestia beta-cazeinei A1 eliberează beta-casomorfina-7, o peptidă care lucrează pe același receptor mu și încetinește la fel intestinul. Despre simptomele puse greșit pe seama lactozei am scris separat7. Este motivul pentru care recomand încercarea laptelui cu cazeină A2 în locul celui cu cazeină A1. Mecanismul food-opioid nu e unic pâinii, dar pâinea e cazul cel mai frecvent.

Trei trepte, de la cea mai blândă la cea ProMetabolism

„Mănânc pâine de când mă știu, n-am nicio problemă”. Este foarte posibil, pentru că ține de cât de bine digeri și de starea metabolică, nu doar de gluten. La o digestie bună, fragmentele opioide trec mai greu intacte. Problema apare atunci când digestia începe să dea rateuri. Pâinea începe să producă schimbări metabolice amplificate apoi de alte probleme care vin la pachet.

Evident că oamenii care au boală celiacă diagnosticată trebuie să evite strict glutenul, aceasta fiind oricum indicația medicală. Pentru ceilalți, am trei variante care pot fi luate în considerare:

Treapta 1: pâine cu maia. Fermentația lactică lungă lasă enzimele bacteriilor lactice să rupă o parte din peptidele de gluten. Rizzello și colegii (2007) au arătat că lactobacili selectați hidrolizează peptidele de gliadină în timpul fermentației8. Atenție, în protocolul cel mai eficient din acel studiu s-au folosit și proteaze fungice de Aspergillus, alături de bacterii, deci maiaua de casă nu degradează totul. Fermentația lungă scade mult, dar nu duce la zero, încărcătura opioidă. E cea mai ușoară tranziție pentru că rămâne tot pâine. Renunți la panificație standard și treci la cea care este doar cu maia.

Treapta 2: schimbă cereala. Înlocuiește grâul (și orzul și secara) cu surse fără gluten: orez, porumb, hrișcă. Hrișca nu e nici măcar o cereală adevărată, ci o pseudocereală din altă familie de plante, fără gliadină și fără glutenină9. Astfel scoți complet capcana exorfinelor. Deși nu sunt cereale, pot fi amintiți aici cartofii, fiind bogați în amidon. Aceștia sunt chiar o variantă superioară cerealelor, prin conținutul de vitamina C.

Treapta 3: idealul ProMetabolism. Renunță la cereale și treci pe carbohidrații din zaharuri simple: fructe, miere, zahăr, lapte, sucuri proaspete. Acestea nu au niciun fel de exorfine și oferă energie celulară curată și rapidă, sprijin direct pentru metabolism.

Firește, sunt multe motive pentru a renunța la pâine în particular și la produsele de panificație sau patiserie în general, dar aici am tratat doar problema exorfinelor.

Am tratat acest subiect al înlocuirii carbohidraților complecși atât în 8 Principii Nutriționale ProMetabolism10 (principiul 2), cât și în cartea În Căutarea Dietei Umane11, în care am arătat cum am ajuns să consumăm peste 40% din calorii din cereale într-un timp atât de scurt, raportat la evoluția noastră ca specie.

Referințe


  1. Fukudome S, Yoshikawa M (1992) — Opioid peptides derived from wheat gluten: their isolation and characterization. FEBS Letters 296(1):107-111. | https://febs.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1016/0014-5793(92)80414-C ↩︎

  2. Fukudome S, Yoshikawa M (1993) — Gluten exorphin C: a novel opioid peptide derived from wheat gluten. FEBS Letters 316(1):17-19. | https://doi.org/10.1016/0014-5793(93)81727-H ↩︎

  3. Fukudome S, Jinsmaa Y, Matsukawa T, Sasaki R, Yoshikawa M (1997) — Release of opioid peptides, gluten exorphins by the action of pancreatic elastase. FEBS Letters 412(3):475-479. | https://febs.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1016/S0014-5793(97)00829-6 ↩︎

  4. Pruimboom L, de Punder K (2015) — The opioid effects of gluten exorphins: asymptomatic celiac disease. Journal of Health, Population and Nutrition 33:24. | https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5025969/ ↩︎

  5. Fanciulli G, Dettori A, Demontis MP, Tomasi PA, Anania V, Delitala G (2004) — Gluten exorphin B5 stimulates prolactin secretion through opioid receptors located outside the blood-brain barrier. Life Sciences 76(15):1713-1719. | https://doi.org/10.1016/j.lfs.2004.09.023 ↩︎

  6. Bressan P, Kramer P (2016) — Bread and other edible agents of mental disease. Frontiers in Human Neuroscience 10:130. | https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4809873/ ↩︎

  7. Nu ești intolerant la lactoză, ai altă problemă — ProMetabolism | https://prometabolism.club/t/nu-esti-intolerant-la-lactoza-ai-alta-problema/424 ↩︎

  8. Rizzello CG, De Angelis M, Di Cagno R et al. (2007) — Highly efficient gluten degradation by lactobacilli and fungal proteases during food processing: new perspectives for celiac disease. Applied and Environmental Microbiology 73(14):4499-4507. | https://journals.asm.org/doi/full/10.1128/aem.00260-07 ↩︎

  9. Eggum BO, Kreft I, Javornik B (1980) — Chemical composition and protein quality of buckwheat (Fagopyrum esculentum Moench). Plant Foods for Human Nutrition. | https://link.springer.com/article/10.1007/BF01094020 ↩︎

  10. Adrian-Călin Țurcanu — „8 Principii Nutriționale ProMetabolism” | https://8principii.com/8-principii-nutritionale-prometabolism/ ↩︎

  11. Adrian-Călin Țurcanu — „În Căutarea Dietei Umane” | https://8principii.com/In-Cautarea-Dietei-Umane/ ↩︎

Etichete:

Distribuie articolul:

Despre autor

Adrian-Călin Țurcanu
Cercetător Independent în Biochimia Nutriției
Autorul Metodei ProMetabolism

Articole Asemănătoare