Scleroza multiplă nu începe cu sistemul imunitar
Explicația obișnuită pentru scleroza multiplă este că aceasta începe cu sistemul imunitar care atacă mielina. De fapt pornește de la un singur tip de
Citește mai mult →Iminenta venire a iernii ar trebui să fie semnalul care vă îndeamnă să vă apucați serios de implementarea stilului de viață ProMetabolism sau să-l duceți la un nou nivel.
La școală învățăm că iarna e un anotimp necesar, în care plantele și animalele se regenerează. Pomii își schimbă frunzele, multe animale „se culcă” până vine primăvara și tot așa. De fapt, în zona temperată, iarna este un anotimp defavorabil vieții, din cauza frigului, a aerului uscat și a întunericului prelungit. Animalele și plantele care au evoluat în aceste zone și-au dezvoltat strategii diverse pentru a supraviețui pe timpul iernii. Regenerarea vine după iarnă, odată cu soarele puternic și implicit cu căldura.
Toamna, arborii își pierd frunzele și de sete, pentru că frigul le taie accesul la apă, după ce își retrag din ele azotul și fosforul. Arborii folosesc apa, dioxidul de carbon și lumina solară pentru a produce carbohidrați și oxigen. În acest proces, copacii transpiră constant. Când este frig, nu mai au capacitatea de a extrage apă din sol pentru a compensa pierderile și atunci renunță la frunze pentru a nu se deshidrata și usca. În zonele tropicale, în sezoanele uscate, arborii își pierd în mod similar frunzele, deși temperatura ambientală rămâne ridicată1.
Somnul adânc și hibernarea nu sunt același lucru. Hibernarea nu este nici somn, nici veghe. O teorie din anii ’90 spunea că în timpul hibernării animalele sunt private de somn. Periodic, aceste animale au perioade scurte în care ies din hibernare crescându-și temperatura pentru a trage un … somn adânc23. În mod similar, se vor regenera după ce vine primăvara.
Omul nu a evoluat în zona temperată și poate face față iernii doar prin tehnologie. Fără haine, foc, adăpost și modalități de conservare a hranei, omul nu ar fi supraviețuit niciodată iernii temperate. Chiar și așa, omul nu se regenerează iarna, ci mai degrabă sănătatea i se deteriorează. Din fericire, în ziua de azi, hainele, adăpostul, căldura și alimentele sunt disponibile oricui, fără un efort special de pregătire pentru iarnă, însă iarna rămâne un anotimp periculos. Mortalitatea crește pe timpul iernii chiar în țările civilizate, mai mult în sudul Europei, unde oamenii se pregătesc mai puțin pentru iarnă (Portugalia 28%, Malta 29%, Spania 21%) și mai puțin în nord, unde oamenii sunt mai pregătiți (Finlanda 9,5%, Islanda 8,4%)45. În România, mortalitatea este cu 17,5% mai mare iarna4.
Însă chiar dacă nu muriți iarna, asta nu înseamnă că nu sunt consecințe. Fiecare iarnă sapă câte puțin (sau puțin mai mult) în sănătatea voastră, iar odată cu înaintarea în vârstă, lunile de căldură nu mai sunt suficiente pentru o recuperare totală până la următoarea iarnă. Așa am simțit eu.
Am fost suficient de norocos să am bunici la Constanța, așa că vara mea însemna 3 luni petrecute la mare, timp în care eram mai toată ziua la plajă. Avantajul a fost că rezervele mele de vitamina D erau pline la sfârșitul verii6, iar pe lângă asta, aveam parte de multe alte beneficii, precum lumina roșie care alimentează mitocondriile, aerul sărat (curăță căile respiratorii și aduce un mic aport de iod), apa sărată care curăță pielea și mersul desculț (beneficiile împământării). La sfârșitul verii, corpul meu era gata să facă față stresului iernii brașovene în combinație cu stresul școlar.
Pe măsură ce ne apropiam de sfârșitul iernii, după 6 luni, intuiam cumva că rezervele mele sunt pe sfârșite. După vârsta de 20 de ani, când n-am mai mers la bunici 3 luni de vară, am simțit imediat că iarna are un efect negativ puternic asupra sănătății mele, deși eram încă tânăr. Cu fiecare an care trecea, resimțeam iarna tot mai greu.
La 37 de ani am început să fentez iernile și să merg undeva la tropice pentru 3-6 luni. În fiecare an în care am putut face asta, m-am simțit excelent. Pentru anii în care n-am fost la tropice, mi-am dezvoltat un protocol pentru a face față mai ușor iernii. Chiar dacă avem căldură, haine și mâncare, asta nu înseamnă că nu putem utiliza tehnologia modernă și informația disponibilă pentru a fi pregătiți mai bine decât strămoșii noștri atunci când vine iarna.
Toate aceste adaptări le-am prezentat în cartea Iarna Nu-i Ca Vara7. Dacă ar fi să aleg, aș opta pentru fentarea iernii, dar dacă aș fi obligat să rămân în zona temperată, n-aș face-o fără toate adaptările propuse în carte.
Adaptările din carte sunt gândite în contextul unui stil de viață ProMetabolism. Dacă aveți nevoie de o metodă pentru a-l implementa, programele pot fi de ajutor. Acestea oferă un plan etapizat și suport.
Referințe
Borchert R, Robertson K, Schwartz MD, Williams-Linera G (2005) — Phenology of temperate trees in tropical climates. Int J Biometeorol 50(1):57-65. PMID 15812667 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15812667/ ↩︎
Daan S, Barnes BM, Strijkstra AM (1991) — Warming up for sleep? Ground squirrels sleep during arousals from hibernation. Neurosci Lett 128(2):265-268. PMID 1945046 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1945046/ ↩︎
Trachsel L, Edgar DM, Heller HC (1991) — Are ground squirrels sleep deprived during hibernation? Am J Physiol 260(6 Pt 2):R1123-R1129. PMID 2058740 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2058740/ ↩︎
Liddell C, Morris C, Thomson H, Guiney C (2016) — Excess winter deaths in 30 European countries 1980-2013: a critical review of methods. J Public Health (Oxf) 38(4):806-814. PMID 28158574 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28158574/ ↩︎ ↩︎
Healy JD (2003) — Excess winter mortality in Europe: a cross country analysis identifying key risk factors. J Epidemiol Community Health 57(10):784-789. PMID 14573581 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14573581/ ↩︎
Holick MF (2007) — Vitamin D deficiency. N Engl J Med 357:266-281. PMID 17634462 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17634462/ ↩︎
Adrian-Călin Țurcanu — Iarna Nu-i Ca Vara | https://8principii.com/iarna-nu-i-ca-vara/ ↩︎
