Liniile de aprovizionare ale fotbaliștilor vikingi

După 1.005 de ani, vikingii se întorc pe continentul american. La fel ca atunci, și acum sunt probabil foarte atenți cu aprovizionarea, mai precis ce iau cu ei de mâncare. Ce au adus vikingii norvegieni cu ei la turneul final?

Peste 1.000 de kilograme de mâncare au traversat oceanul:

• 300 de kilograme de somon de Atlantic și pește alb
• 116 kilograme de brunost, brânza brună caramelizată a norvegienilor
• 6.000 de portocale

Trei bucătari au călătorit cu echipa, conduși de Aron Espeland, care gătește pentru naționala Norvegiei de aproximativ 35 de ani, asta înseamnă dinainte de a se naște cei mai mulți fotbaliști din actualul lot. Bucătarii pregătesc 4 mese pe zi pentru fiecare om din delegația țării. Da, se pare că nu apreciază postul intermitent și alte aiureli.

Este posibil să fi văzut deja această știre formulată ca și cum norvegienii nu au încredere în nimic din mâncarea americanilor. Firește, această creionare prinde pe social media pentru că naște controverse. Totuși, primul motiv al norvegienilor este familiaritatea și ideea de a nu lăsa nimic la voia întâmplării. O schimbare bruscă de alimentație, cu ingrediente noi poate da peste cap metabolismul multor jucători. Așa că mai bine nu-ți încerci norocul.

Evitarea experimentării se poate duce și invers. Usain Bolt a mâncat doar la McDonald’s și doar nuggets de pui la Olimpiada de la Beijing: aproximativ 1.000 de bucăți în 10 zile. De ce? Pentru că era simplu, era predictibil și era ceva cu care era obișnuit. Dacă s-ar fi apucat să încerce bucătăria chinezească, ar fi fost riscant.

La precedenta Cupă Mondială, din Qatar, Argentina a făcut exact ce fac norvegienii acum. Ei chiar au câștigat trofeul. Sud-americanii au adus 2.600 de kilograme de carne de vită și 500 de kilograme de yerba mate pentru o delegație de vreo 75 de oameni. Yerba mate este o băutură cu cafeină pe care argentinienii o beau peste tot, aproape ritualic, în autocar și după meciuri. E băutura preferată a lui Messi.

Și dacă tot promovez ProMetabolismul, de ce să nu facem o scurtă analiză a alimentației norvegiene și argentiniene?

Proteina de calitate este coloana vertebrală (Principiul 4). Cele mai bune surse de proteină sunt laptele, ouăle, gelatina și fructele de mare.¹ Peștele alb este foarte slab: proteină de calitate cu aproape zero grăsime, o sursă curată. Somonul intră în aceeași categorie, proteină de calitate, dar e ceva mai gras. Iar carnea de vită, alegerea Argentinei, este una dintre cele mai curate proteine animale pe care le putem mânca. Vita este un erbivor cu un sistem digestiv complex, proiectat să scoată proteine și grăsimi din iarbă cu ajutorul florei.

Cele 6.000 de portocale nu sunt o glumă. Norvegienii nu și-au asumat riscul să nu le găsească acolo, așa că le-au adus cu ei. Portocala este fructul preferat în ProMetabolism² dintr-un motiv simplu: carbohidrați simpli (fructoză și glucoză), plus vitamina C, potasiu, hidratare și o digestie ușoară. Fructele coapte au evoluat tocmai ca să fie mâncate și aproape că nu conțin toxine.³

De ce și-au adus propriile portocale? Pentru că portocala americană din 2026 nu mai e ce a fost. O boală a citricelor („înverzirea") a distrus peste 90% din producția Floridei în douăzeci de ani, iar fructul rămas e mai mic, mai acru și mult mai puțin dulce (procesatorii americani importă portocale braziliene doar ca să atingă pragul legal de dulceață). În plus, turneul se joacă în iunie, în afara sezonului de portocale din emisfera nordică, când oricum găsești greu un fruct bun. Norvegienii sunt obișnuiți cu portocala spaniolă, dulce și constantă, exact soiul care se culege și vara.

Brunost este brânza norvegiană. Eram odată cu un englez și l-am întrebat ce brânză preferă și mi-a zis cheddar. Oamenii în general preferă tipurile de brânză cu care au crescut în zonele lor. Brunost este o brânză brună din zer, în care zaharurile din lapte sunt fierte până se caramelizează, de unde gustul dulce și textura ca de caramel moale. De ce sunt lactatele în general și brânză în special ProMetabolism? Pentru că adună trei lucruri într-un singur aliment dens: calciu, grăsime saturată și proteină. Calciul nu este doar pentru oase, el pornește enzimele ciclului Krebs și ajută celula să producă energie eficient.⁴ Iar grăsimea saturată nu are legăturile duble care se oxidează ușor, așa că protejează mitocondriile în loc să le strice.⁵

Yerba Mate este o alternativă bună la cafea: are cafeină, deci dă energie, iar mulți spun că stimularea e mai lină și mai susținută. Cafeina potențează dopamina, de aici starea de alertă și buna dispoziție. Nu recomand însă în România. E mai mult de fiță și e relativ scumpă. Frunza de mate uscată tradițional la fum poate conține hidrocarburi cancerigene (PAH), așa că, dacă o bei, alege mărci uscate fără fum.

Concluzia pripită a acestui articol ar putea fi că doar asta mănâncă norvegienii sau argentinienii. Adică proteină și grăsime la greu, plus niște suc de portocale, respectiv niște mate pentru stimulare. Ce nu apare aici, iar în acestea sigur delegațiile au avut deplină încredere în sursele locale: cereale. Panificație, paste, orez, cartofi, fără acestea sportivii nu ar putea funcționa. Însă acestea sunt foarte ieftine și ușor de procurat în varianta bio și de mare calitate.

În ProMetabolism am mai spus-o: ideal ar fi fără cereale, însă în realitate nu ai cum să le tai complet pentru că nu ai la dispoziție suficiente fructe de calitate (coapte, bio, zemoase, foarte dulci). Și chiar dacă ai avea, ca sportiv nu e suficient. Ai nevoie de amidon care să se transforme repede în glucoză și apoi în glicogen. Dacă sunteți interesați de detaliile acestui stil de viață, ca sportiv sau ca non-sportiv, vă las link către cărți și programe.

PS De ce spun că vikingii se întorc după 1.005 de ani? Pentru că avem dovezi că au fost primii europeni care au ajuns acolo, cu aproape cinci secole înaintea lui Columb. Drumul a fost în trepte: familia lui Erik cel Roșu pleacă din Norvegia, ajunge exilată în Islanda, iar de acolo Erik, exilat încă o dată pentru niște omoruri, întemeiază o colonie în Groenlanda. Fiul lui, Leif Erikson (poreclit „cel Norocos”), merge mai departe spre vest și ajunge într-un ținut pe care saga îl numește Vinland, undeva în Newfoundland, Canada.

Dovada e încă în picioare: L’Anse aux Meadows, singura așezare nordică confirmată din America de Nord. Partea tare e cât de exact știm data: o furtună solară din anul 993 a lăsat un semn în inelele copacilor, așa că lemnul tăiat de norvegieni acolo a putut fi datat la fix, anul 1021. Nu au rămas (au avut ciocniri cu băștinașii), dar au fost primii. Iar acum, după un mileniu, urmașii lor se întorc, de data asta cu 6.000 de portocale, 300 kilograme de pește și 116 kilograme de brânză.

Ró! Ró! Ró!

La vâsle!

Referințe