Lapte fără lactoză sau cataractă în loc de pârțuri

Distribuie

Acum câțiva ani, laptele „fără lactoză” era o raritate. Acum e pe toate drumurile. Pare o alegere bună pentru cei care nu pot digera ușor laptele. Cum în ProMetabolism promovăm laptele ca pe un super aliment (pentru calitatea proteinei, calciu, vitamina A și multe altele), mulți probabil se gândesc la lapte „fără lactoză”. Ar putea fi o idee proastă.

Am scris „fără lactoză” între ghilimele pentru că tehnic vorbind este lapte cu lactază. Lactoza este o dizaharidă care, prin acțiunea enzimei lactază, se transformă în galactoză și glucoză. Dar nu se putea vinde sub numele de „lapte cu lactază” pentru că i-ar fi încurcat pe mulți. „Lactază, credeam că nu vrem asta”. Lactoză, lactază… Biochimia e complicată.

Planșă vintage: lapte „fără lactoză” și cataractă cristaliniană

Teoria generală este că după copilărie, oamenii își pierd capacitatea de a sintetiza lactaza, deci nu mai pot consuma lapte ca atare, fără probleme gastrice. În ProMetabolism teoria este că imposibilitatea de a digera lactoză este din cauza metabolismului scăzut și a dezvoltării peste măsură a florei din intestinul subțire.

Dar care este problema cu laptele „fără lactoză”? Acesta oferă galactoză și glucoză deja libere pentru a intra în circulație, iar imposibilitatea de a gestiona galactoza ar putea duce la probleme mari în organism, printre care cataracta. În studiile pe șobolani hrăniți cu galactoză, cataracta se induce ușor și reproductibil. 1

Galactoza care pătrunde în cristalinul ocular este redusă de aldozo-reductază la galactitol (dulcitol), un poliol. Membrana celulelor fibrelor din cristalin este impermeabilă pentru galactitol, astfel încât molecula se acumulează intracelular, generând gradienți osmotici care atrag apa în cristalin. Umflarea hiperosmotică rezultată perturbă arhitectura fibrelor din cristalin, produce dispersia luminii și opacifiază treptat cristalinul. 2

Dar cine are probleme cu metabolizarea galactozei? Galactozemia clasică este rară, însă alela Duarte a genei GALT apare la 5-10% dintre europeni 3, iar la romi mutația P28T a genei GALK1 dă un purtător la 47 de persoane 4. Toți aceștia curăță galactoza mai încet, toată viața. Vârstnicii, diabeticii 5 și cei cu metabolism scăzut se confruntă de asemenea cu o activitate enzimatică redusă.

Astfel, în mod ironic, imposibilitatea de a digera lactoză este o formă de protecție. 5 Bei lapte, iar de lactoză se ocupă bacteriile, care mai și consumă mare parte din galactoza rezultată din acțiunea lor. La cei la care lactaza încă funcționează, digestia este oricum lentă, iar galactoza și glucoza intră în circulație treptat, nu deodată așa cum se întâmplă în cazul laptelui cu lactază industrială adăugată.

Mai este o problemă. Grăsimea din lapte. Așa cum am explicat în cartea În Căutarea Dietei Umane. 6 Raportul grăsime/proteină din lapte este mult prea mare pentru dieta pe care ne-am dezvoltat. Chiar și laptele semidegresat (1,5%) are prea multă grăsime pentru cei sedentari, cu un metabolism slab. Eu aș merge pe 0,75%, deci o combinație de lapte semidegresat cu unul degresat. Pe lângă cantitatea mare de glucoză și galactoză care intră rapid în circulație, grăsimea vine și ea să încetinească livrarea zaharurilor către celule. 7

Soluția este să vă creșteți treptat aportul de lapte (preferabil semidegresat, neomogenizat, fără alte adaosuri). Capacitatea de a-l digera va crește odată cu metabolismul și după ce reușiți să vă puneți la punct flora intestinală, ceea ce pentru majoritatea înseamnă reducerea acesteia.

Metabolismul urcă prin ce mâncați zi de zi: zaharuri simple în locul amidonului, grăsimi saturate în locul uleiurilor vegetale, proteină din gelatină, lactate, ouă și organe. Toate aceste detalii sunt explicate pe larg în cărțile ProMetabolism8.

Până vă reveniți, veți avea pârțuri, dar mai bine pârțuri decât cataractă :)

Referințe

  1. Ji L et al. (2015) — A simple and stable galactosemic cataract model for rats | Int J Clin Exp Med | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26550203/ ↩︎

  2. Zhang P et al. (2012) — Osmotic stress, not aldose reductase activity, directly induces growth factors and MAPK signaling changes during sugar cataract formation | Exp Eye Res | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22710095/ ↩︎

  3. Carney AE et al. (2009) — Origins, distribution and expression of the Duarte-2 (D2) allele of galactose-1-phosphate uridylyltransferase | Hum Mol Genet | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19224951/ ↩︎

  4. Hunter M et al. (2002) — The P28T mutation in the GALK1 gene accounts for galactokinase deficiency in Roma (Gypsy) patients across Europe | Pediatr Res | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11978884/ ↩︎

  5. Birlouez-Aragon I et al. (1993) — Disturbed galactose metabolism in elderly and diabetic humans is associated with cataract formation | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8336207/ ↩︎ ↩︎

  6. În Căutarea Dietei Umane — Adrian-Călin Țurcanu | 8principii.com | https://8principii.com/In-Cautarea-Dietei-Umane/ ↩︎

  7. Tai zahărul și dai în diabet — ProMetabolism | https://8principii.com/articole/tai-zaharul-si-dai-in-diabet/ ↩︎

  8. Cărți ProMetabolism — Adrian-Călin Țurcanu | https://8principii.com/carti/ ↩︎

Etichete:

lapte fara lactoza galactoza cataracta lactoza lactaza metabolism nutritie

Distribuie articolul:

Despre autor

Adrian-Călin Țurcanu
Cercetător Independent în Biochimia Nutriției
Autorul Metodei ProMetabolism

Articole Asemănătoare