Dieta după grupa sanguină nu are nicio dovadă științifică

Impactul dietei bazate pe grupe de sânge ar trebui studiat în manualele de comportament uman. Întreg conceptul este o mare tâmpenie și se bazează pe o singură carte, scrisă de un naturopat (Peter D’Adamo) în 1996¹. Specialiștii în behaviorism trebuie să explice cum de există atât de mulți oameni care cred în așa ceva și își bazează alegerile alimentare pe grupa lor sanguină.

Dacă mă întrebați pe mine, aș spune că este vorba de „sindromul fulgului special de nea”. Sunt oameni care cred că dieta nu poate fi decât una specială pentru fiecare, eventual proiectată de un specialist. În acest context, abordarea alimentară pe grupa sanguină pică mănușă, iar ideea este înfulecată pe nemestecate, fără a verifica dacă există vreo bază științifică sau măcar logică.

Încă de acum 10 ani, din perioada vegană, am făcut un video și un articol care demontau această idee, asta pentru că deveniseră prea mulți oamenii care mă întrebau ce grupă de sânge am și după ce aflau spuneau că „era de așteptat să fiu vegan”. Apoi, ani de zile, am ignorat problema pentru că aveam alte subiecte mult mai interesante de cercetat, dar acum pare că e un reviriment al teoriei respective și întrebările despre grupa mea de sânge au început să se înmulțească.

Așadar, D’Adamo publică „Eat Right For Your Type” în 1996. Cartea susține că grupa O ar fi a vânătorilor, grupa A a agricultorilor, iar grupa B a păstorilor nomazi, și că fiecare ar trebui să mănânce ca strămoșii ei. De atunci, nimeni nu a publicat un studiu care să arate că abordarea funcționează, iar genetica contrazice povestea cu vânătorii și agricultorii.

Cusack și colegii (Crucea Roșie belgiană) au căutat în 2013 orice studiu despre efectele acestei diete. Din 1.415 referințe, una singură a îndeplinit criteriile, și nici aceea nu răspundea la întrebare. Autorii au conchis că nu există nicio dovadă pentru beneficiile promise². Ei descriu și studiul care ar lămuri problema, în care oameni cu aceeași grupă țin fie dieta, fie alimentația obișnuită.

Echipa lui Ahmed El-Sohemy (Universitatea din Toronto) a testat apoi logica dietei. Wang și colegii au citit grupa sanguină din ADN-ul a 1.455 de tineri și au calculat cât semăna alimentația fiecăruia cu fiecare dintre cele patru diete (Wang 2014)³. Cei care mâncau mai aproape de dieta „pentru grupa A” aveau talia, tensiunea, colesterolul și insulina mai mici, indiferent de grupa lor. Potrivirea dietei cu grupa nu a schimbat mărimea niciunui efect. Aceiași cercetători au obținut același rezultat la 973 de adulți supraponderali (Wang 2018)⁴. Efectul ține de dietă în general, nu de grupa sanguină.

Ambele studii sunt observaționale. Participanții nu țineau dieta, iar un efect mic putea trece neobservat, mai ales în grupa AB, cu doar 91 de persoane în 2014. O analiză pe 68 de adulți supraponderali care au ținut 16 săptămâni o dietă vegană nu a găsit nici ea diferențe între grupa A sau O și ceilalți (Barnard 2021)⁵. Studiul este mic și a fost condus de o organizație care promovează dietele vegetale.

Niciun studiu nu a detectat vreun câștig din potrivirea dietei cu grupa. Asta nu demonstrează că un asemenea câștig nu există, dar sarcina probei revine dietei, iar susținătorii ei nu au publicat niciun studiu.

Explicația cu „evoluția” este demontată și mai clar. Ségurel și colegii (Departamentul de Genetică Umană, Universitatea din Chicago) au comparat în 2012 gena grupelor sanguine la mai multe specii de primate. Grupele A și B apar la multe dintre ele, iar oamenii și gibonii le-au moștenit de la un strămoș comun, de cel puțin 20 de milioane de ani⁶. Agricultura are aproximativ 10.000 de ani. Așadar, grupele A și B existau cu milioane de ani înainte de agricultură, de păstoritul nomad și de… specia umană. La grupa O, gena care construiește antigenul A sau B s-a stricat printr-o mutație specifică fiecărei specii⁶. Grupa O provine din A sau B, așa că ordinea din carte este inversă.

Și dacă tot am menționat alte animale, Braend (Colegiul Veterinar al Norvegiei) numără într-un capitol al FAO 11 sisteme de grupe sanguine la bovine, iar numai sistemul B are în jur de 1.000 de variante raportate⁷! Și totuși, toate vacile mănâncă iarbă. Un sistem de grupe sanguine nu cere prin el însuși o dietă separată.

D’Adamo explică dieta prin lectinele din alimente (proteine din plante care se leagă de zaharuri), care ar lipi între ele globulele roșii ale grupei „greșite”². Pusztai și colegii (Institutul Rowett, Aberdeen) au arătat la șobolani că o parte din lectina din germenii de grâu trece din intestin în sânge⁸, dar nimeni nu a arătat că o lectină ingerată lipește în corp, în mod selectiv, globulele unei singure grupe. Ideea rămâne o simplă teorie a autorului.

Lectinele sunt proteine de apărare ale semințelor. În același studiu pe șobolani, lectina purificată din germenii de grâu, la 7 g/kg de hrană, a redus digestia proteinelor și creșterea⁸. Înmuierea urmată de fierbere scade această încărcătură pentru orice grupă.

Grupa sanguină are efecte reale, dar în altă parte. Oamenii cu grupe non-O au un risc de aproximativ două ori mai mare de tromboză venoasă, în principal prin factorul von Willebrand (o proteină a coagulării)⁹. Bacteria Helicobacter pylori se prinde de stomac printr-un antigen înrudit cu grupele sanguine, iar în laborator bacteria nu s-a mai legat de acest antigen atunci când purta marca grupei A¹⁰. Într-un studiu genetic pe pacienți cu COVID-19 sever, grupa A a avut un risc mai mare, iar grupa O unul mai mic¹¹. Niciunul dintre aceste efecte nu produce o listă de alimente.

Cei care au citit cărțile ProMetabolism¹² știu deja că acest stil alimentar promovează evitarea lectinelor, indiferent de grupa sanguină. Celulele folosesc zaharurile simple drept combustibil preferat, iar ProMetabolismul le caută în fructe, lapte, zahăr și miere (Principiul 2). Cerealele vin cu forme complexe de carbohidrați, pentru care organismul trebuie să lucreze pentru a le transforma în glucoză. De asemenea, cerealele și leguminoasele sunt semințe și conțin lectine în scopuri de apărare.

Cărțile ProMetabolism descriu restul alimentației, aceeași pentru toate grupele.

Referințe