V-ați întrebat vreodată cum de oamenii au ajuns într-un așa scurt timp să-și schimbe radical dieta, din cea specifică a vânător-culegătorilor, devenind practic papagali și hrănindu-se cu grăunțe? Cum de nu există o civilizație bazată pe rădăcini și tuberculi, pe păstăioase sau pe fructe? Cum de 60% din caloriile actuale sunt acoperite de doar trei plante: grâu, orez și porumb?1
Din întâmplare, cerealele sunt potrivite pentru obiectivele unui stat de a concentra, controla și taxa populația2. În acest context, cerealele au următoarele avantaje:
- Cresc deasupra pământului (statul putea evalua ușor producția unei comunități).
- Trebuie să fie culese la o dată fixă (statul știa momentul din an când planta ajungea la maturitate).
- Conțin multe calorii per kilogram. Spre deosebire de cartofi sau fructe, cerealele conțin considerabil mai multe calorii raportat la greutate, drept urmare:
- Sunt ușor de transportat.
- Pot fi stocate pe timp de câțiva ani (comunitățile productive din zone cu pământuri fertile aveau hambare pline ce puteau fi taxate sau confiscate).
- Sunt ușor divizibile până la bob sau grăunte.
În antiteză cu cerealele, tuberculii și rădăcinoasele nu erau potrivite pentru un stat:
- Cresc sub pământ (statul nu putea evalua ușor producția unei comunități).
- Nu trebuie să fie culeși la o dată fixă (unele sortimente de rădăcini și tuberculi pot rămâne în pământ timp de doi ani înainte să fie recoltate).
- Nu oferă multe calorii per kilogram. Spre deosebire de cereale, rădăcinile și tuberculii conțin multă apă (80% față de 10%), iar asta îi face mai grei, drept urmare:
- Sunt greu de transportat.
- Nu sunt atât de divizibili (rădăcinile și tuberculii sunt de dimensiuni variabile și oricum mai mari decât grăunțele).
Astfel, deși populațiile din Anzi ne-au demonstrat cum cartofii pot fi domesticiți și cultivați, oferind mai multe calorii și nutriție la hectar și cu mai puțină muncă, în lumea veche (Eurasia) cultivarea organelor subterane de stocare a rămas în afara interesului statal, pentru că ducea la comunități puternice și independente.
Mult mai multe detalii sunt prezentate în ultima mea carte, În Căutarea Dietei Umane3.
Referințe
FAO (1995) — Dimensions of Need: An atlas of food and agriculture, „Staple foods: What do people eat?” | https://www.fao.org/4/u8480e/u8480e07.htm ↩︎
James C. Scott (2017) — Against the Grain: A Deep History of the Earliest States. Yale University Press. | https://yalebooks.yale.edu/book/9780300182910/against-grain ↩︎
Țurcanu A-C — În Căutarea Dietei Umane | https://8principii.com/in-cautarea-dietei-umane/ ↩︎