De ce civilizațiile s-au construit pe cereale, nu pe cartofi

· Actualizat:

Face parte din tema «Diverse»

Distribuie

V-ați întrebat vreodată cum de oamenii au ajuns într-un așa scurt timp să-și schimbe radical dieta, din cea specifică a vânător-culegătorilor, devenind practic papagali și hrănindu-se cu grăunțe? Cum de nu există o civilizație bazată pe rădăcini și tuberculi, pe păstăioase sau pe fructe? Cum de 60% din caloriile actuale sunt acoperite de doar trei plante: grâu, orez și porumb?1

Din întâmplare, cerealele sunt potrivite pentru obiectivele unui stat de a concentra, controla și taxa populația2. În acest context, cerealele au următoarele avantaje:

Spice de grâu deasupra solului, tuberculi roșii în pământ și o balanță, ilustrație pentru cereale și cartofi în istorie

  1. Cresc deasupra pământului (statul putea evalua ușor producția unei comunități).
  2. Trebuie să fie culese la o dată fixă (statul știa momentul din an când planta ajungea la maturitate).
  3. Conțin multe calorii per kilogram. Spre deosebire de cartofi sau fructe, cerealele conțin considerabil mai multe calorii raportat la greutate, drept urmare:
  4. Sunt ușor de transportat.
  5. Pot fi stocate pe timp de câțiva ani (comunitățile productive din zone cu pământuri fertile aveau hambare pline ce puteau fi taxate sau confiscate).
  6. Sunt ușor divizibile până la bob sau grăunte.

În antiteză cu cerealele, tuberculii și rădăcinoasele nu erau potrivite pentru un stat:

  1. Cresc sub pământ (statul nu putea evalua ușor producția unei comunități).
  2. Nu trebuie să fie culeși la o dată fixă (unele sortimente de rădăcini și tuberculi pot rămâne în pământ timp de doi ani înainte să fie recoltate).
  3. Nu oferă multe calorii per kilogram. Spre deosebire de cereale, rădăcinile și tuberculii conțin multă apă (80% față de 10%), iar asta îi face mai grei, drept urmare:
  4. Sunt greu de transportat.
  5. Nu sunt atât de divizibili (rădăcinile și tuberculii sunt de dimensiuni variabile și oricum mai mari decât grăunțele).

Astfel, deși populațiile din Anzi ne-au demonstrat cum cartofii pot fi domesticiți și cultivați, oferind mai multe calorii și nutriție la hectar și cu mai puțină muncă, în lumea veche (Eurasia) cultivarea organelor subterane de stocare a rămas în afara interesului statal, pentru că ducea la comunități puternice și independente.

Mult mai multe detalii sunt prezentate în ultima mea carte, În Căutarea Dietei Umane3.

Referințe

  1. FAO (1995) — Dimensions of Need: An atlas of food and agriculture, „Staple foods: What do people eat?” | https://www.fao.org/4/u8480e/u8480e07.htm ↩︎

  2. James C. Scott (2017) — Against the Grain: A Deep History of the Earliest States. Yale University Press. | https://yalebooks.yale.edu/book/9780300182910/against-grain ↩︎

  3. Țurcanu A-C — În Căutarea Dietei Umane | https://8principii.com/in-cautarea-dietei-umane/ ↩︎

Distribuie articolul:

Despre autor

Adrian-Călin Țurcanu
Cercetător Independent în Biochimia Nutriției
Autorul Metodei ProMetabolism

← Durata de viață istorică pentru oameni Mizerii pe care ni le punem pe piele, atunci și acum →

Articole Asemănătoare