Distribuie

Câteodată sunt întrebat ce părere am despre Bryan Johnson, cel care a investit milioane de dolari pentru a întineri și a încetini îmbătrânirea. Pentru mine, Bryan Johnson este chintesența tulburării alimentare și a crizei vârstei mijlocii.

Bryan Johnson a devenit din nou viral, de data asta pentru că a fost diagnosticat cu gastrită autoimună, o boală care face stomacul să se „devoreze singur”. Astfel, probabil toți cei care nu doresc să facă nimic pentru un stil de viață sănătos sau cei care au un regim diferit au popularizat știrea ca o ironie a vieții unui obsedat de sănătate.

header

Johnson a făcut bani mulți din plăți online. A fondat Braintree, compania care a cumpărat Venmo, apoi a vândut grupul către PayPal în 2013 pentru 800 de milioane de dolari. Potrivit estimărilor din presă, cota sa este 300 de milioane de dolari. În jurul lui 2020 a lansat Project Blueprint care-l costă aproximativ 2 milioane de dolari pe an, o echipă de peste 30 de medici, imagistică permanentă, mâncare și un plan personalizat de suplimente.

Cum a ajuns atât de axat pe un stil de viață sănătos? La 21 de ani a fost diagnosticat cu hipotiroidism pentru care are tratament permanent. Johnson vorbește despre un deceniu de depresie, la limita sinuciderii, și exces ponderal. A părăsit biserica mormonă, a divorțat după 13 ani de căsnicie și a reconstruit totul în jurul unei doctrine pe care o numește „Don’t Die” (Nu muri!).

Problema este că din perspectiva mea ProMetabolism, regimul pe care Johnson îl practică nu face decât să-i suprime și mai tare rata metabolică.

Regimul, pe scurt: dietă predominant vegetală (excepție, colagenul), în jur de 130 g de proteină pe zi, cu fereastra de alimentare închisă spre ora 11 și aproximativ 18 ore de post zilnic (deci post intermitent). Caloriile au fost coborâte la circa 1.950-1.977 kcal (deci înfometare), apoi URCATE la 2.250 kcal (deci o înfometare mai blândă) la mijlocul lui 2023, fiindcă pierduse prea multă grăsime din față (nu zău…). Peste 100 de pilule pe zi (cifră auto-raportată, crescută în timp). Somnul e prioritatea întâi, culcare fixă în jur de 20:30. Aproximativ o oră de mișcare pe zi.

Johnson nu a făcut decât să-și streseze organismul. Pe de-o parte, urmează un tratament pentru hipotiroidism (probabil hormoni tiroidieni) care-i măresc rata metabolică, însă aproape tot ceea ce face, respectiv toate acele protocoale și sute de suplimente îi măresc și ele rata metabolică. Pe de altă parte, nu susține această nevoie de energie cu caloriile necesare, pe care le limitează în mod arbitrar. În loc să primească zaharuri ad libitum, după apetit, corpul său este privat de mâncare în cea mai mare parte a zilei, iar atunci când primește, primește cu porția.

Johnson este tributar ideii învechite a ratei vieții, în care limitarea calorică duce la longevitate. Tocmai că dacă nu susții fluxul energetic celular, țesuturile intră în colaps. (vezi Metabolism ridicat înseamnă sănătate și longevitate?1)

Comparația cu mine

Atunci când am auzit prima dată de el, am glumit că este ca mine în 2011, atunci când am descoperit raw veganismul, doar că eu nu aveam milioanele lui de dolari. Dacă le aveam, probabil aș fi luat aceeași cale de „îmbunătățire”.

Speculația mea este următoarea: Există trei gene cunoscute care afectează decisiv conversia din hormonul tiroidian inactiv (T4) în cel activ (T3). Eu am o problemă pe toate trei și cred că tot așa are și Bryan. Asta înseamnă că în mod natural, corpul meu produce mai puțin T3. Sunt foarte bine echipat pentru o situație de foamete și teoria este că oamenii care au astfel de polimorfisme fac parte din populații care au trecut prin perioade lungi de foamete.

Din acest motiv, eu am reușit să fiu vegan și să alerg zeci de kilometri săptămânal timp de 7 ani, fără să mor între timp. Organismul meu s-a adaptat la un puls foarte mic (40 în repaus) și o temperatură foarte scăzută (35,5°C).

Însă aici vine partea interesantă. Eu am avut un regim aproape în totalitate natural până spre final, când am început să introduc suplimente. Chiar și aceste suplimente erau foarte blânde pe lângă ce folosește Bryan. Prin urmare, nu am luptat împotriva adaptării firești a organismului de a scădea rata metabolică.

Bryan face chiar inversul. Are un regim caloric care împinge organismul într-o adaptare de reducere a ratei metabolice, dar vine cu medicamentație tiroidiană și zeci de suplimente care încearcă să crească metabolismul.

Rezultat: stres.

Johnson prezintă aceiași markeri (temperatură corporală de trezire în jur de 35°C, uneori mai jos, puls de repaus în jur de 40, chipurile un metabolism „eficient”) ca semne de îmbătrânire încetinită. Este pe ideea ratei vieții de acum peste 100 de ani, idee ce a fost demontată între timp.

Legătura reală dintre metabolism și durata de viață merge invers. O rată metabolică ridicată produce mult CO2, care formează legături carbamino cu proteinele și le protejează de glicarea produsă de fragmentele de PUFA; tocmai metabolismul ridicat protejează țesutul și prelungește viața, nu răcirea lui.23

Restricția susținută trage în cealaltă direcție. Postul prelungit și dietele ce limitează carbohidrații favorizează oxidarea permanentă a acizilor grași (arderea grăsimilor pentru energie). Așa se adună prea mult acetil-CoA, o moleculă care ajunge pe histone (proteinele care împachetează ADN-ul) și pornește genele îmbătrânirii celulare, p16 și p21. Yamauchi și colegii (2024) au descris mecanismul, iar Wei și colegii (2024) au observat că o dietă ketogenică continuă a crescut semnele de îmbătrânire în inima, rinichii, ficatul și creierul șoarecilor, iar la oameni, după șase luni, a crescut inflamația (TNFα și IL-1β)45. În plus, când slăbești rapid, grăsimea depozitată eliberează în sânge acizi grași polinesaturați care lezează ficatul, rinichii și creierul.

Deznodământul: stomacul

În 2026, Johnson a fost diagnosticat cu gastrită autoimună: anticorpi anti-celule parietale de aproximativ cinci ori peste limita superioară (valoare raportată de el) și atrofie precoce a mucoasei care secretă acid. Celulele parietale produc și acidul gastric, și factorul intrinsec, deci distrugerea lor blochează absorbția fierului și a vitaminei B12. Simptomul de debut fusese o feritină joasă timp de vreo 11 ani, pe care nici dieta, nici suplimentul oral de fier nu o corectaseră (hemoglobina normală mascase deficitul).

Acidul gastric scăzut este un semn de hipotiroidism de manual. Corpul își controlează pH-ul gastric și populația microbiană prin rata metabolică: stomacul sănătos are un pH de 1,5-3,5, iar hipotiroidismul, prin încetinirea metabolismului, produce suprapopulare bacteriană intestinală67.

Trebuie să fac încă o precizare, pentru că unii ar putea crede că feritina joasă i-ar fi provocat hipotiroidismul. Fierul nu este un simplu însoțitor al tiroidei. El face parte din tiroperoxidază (TPO), enzima cu grupare hem care sintetizează efectiv hormonul tiroidian, și susține conversia T4→T3. Când fierul scade, TPO lucrează mai încet, producția de hormon scade și TSH-ul urcă; suplimentarea cu fier corectează parțial tabloul la cei cu deficit8. Deci feritina joasă chiar poate agrava un metabolism tiroidian, nu doar să-l urmărească în paralel.

Să nu uităm că Johnson a fost diagnosticat cu hipotiroidism de la 21 de ani, iar feritina a început să scadă abia pe la 37. Fierul scăzut nu a pornit boala, ci a intrat ca a doua verigă într-un context deja stabilit, adâncind o problemă veche cu hormonii tiroidieni.

Chiar Johnson numește gruparea „sindrom tirogastric”, ceea ce este recunoașterea medicinei convenționale că aceste boli se dezvoltă împreună. Însă medicina mainstream le tratează drept două (sau trei) atacuri autoimune separate, un sistem imunitar defect care „lovește la întâmplare”.

Modelul ProMetabolism le citește ca o singură stare sistemică de metabolism scăzut care inflamează, pe rând, organul cel mai expus: tiroida prima, la 21 de ani, stomacul următorul, la 48. Anticorpii sunt reacția imună la inflamația țesutului, nu cauza ei; același tipar a fost descris pentru tiroidita Hashimoto, unde anticorpii scad după luni de metabolism restabilit910. „Atacul” pe care îl vede imunologia este curățarea resturilor mitocondriale, nu foc asupra propriului corp.

În concluzie, abordarea ProMetabolism este total opusă celei a lui Bryan Johnson. Presupune creșterea ratei metabolice și susținerea acesteia prin cantități suficiente (relativ mari) de calorii, în special din zaharuri simple. Și în ProMetabolism avem multe suplimente și medicamente pe care le folosim ca unelte pentru a ajuta organismul, dar sunt relativ puține și ideal ar fi să nu fie nevoie de ele.

E posibil ca Bryan să fi pornit pe un fond similar de probleme pe care l-am avut și eu, doar că am avut abordări diferite. Chiar și atunci când am avut perioada de restricție cronică, am lăsat (fără să realizez) corpul să se ajusteze la situație. În urmă cu 7 ani am schimbat complet macazul către ProMetabolism, iar apoi mi-am descoperit și realitățile genetice care mi-au explicat multe întâmplări și alegeri din viață.

Dacă doriți să citiți despre ProMetabolism, aveți 6 cărți și 3 programe11 la dispoziție.

Referințe


  1. Metabolism ridicat înseamnă sănătate și longevitate? — ProMetabolism | https://8principii.com/articole/metabolism-ridicat-sanatate-si-longevitate/ ↩︎

  2. Ray Peat — Unsaturated Fatty Acids | https://raypeat.com/articles/articles/unsaturatedfats.shtml ↩︎

  3. Hulbert AJ (2005) — On the importance of fatty acid composition of membranes for aging | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15757684/ ↩︎

  4. Yamauchi S, Sugiura Y, Yamaguchi J, et al. (2024) — Mitochondrial fatty acid oxidation drives senescence. Science Advances 10(43):eado5887 | https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11506141/ ↩︎

  5. Wei SJ, Schell JR, Chocron ES, et al. (2024) — Ketogenic diet induces p53-dependent cellular senescence in multiple organs. Science Advances 10(20):eado1463 | https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11100565/ ↩︎

  6. Vertebrate Endothermy Restricts Most Fungi as Potential Pathogens. J Infectious Diseases | https://academic.oup.com/jid/article/200/10/1623/881601 ↩︎

  7. Association Between Hypothyroidism and Small Intestinal Bacterial Overgrowth | https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17698907 ↩︎

  8. Zimmermann MB, Köhrle J (2002) — The impact of iron and selenium deficiencies on iodine and thyroid metabolism. Thyroid 12(10):867-878 | https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12487770/ ↩︎

  9. 8 Principii Nutriționale ProMetabolism — Adrian-Călin Țurcanu | https://8principii.com/8-principii-nutritionale-prometabolism/ ↩︎

  10. Hashimoto nu e o boală specială, e hipotiroidismul care mocnește de ani de zile — ProMetabolism | https://prometabolism.club/t/hashimoto-nu-e-o-boala-speciala-e-hipotiroidismul-care-mocneste-de-ani-de-zile/426 ↩︎

  11. Ghidul cărților și programelor ProMetabolism | https://8principii.com/ghidul-cartilor-si-programelor-prometabolism/ ↩︎

Etichete:

Distribuie articolul:

Despre autor

Adrian-Călin Țurcanu
Cercetător Independent în Biochimia Nutriției
Autorul Metodei ProMetabolism

Articole Asemănătoare

Nu suntem toți la fel

Nu suntem toți la fel

„Nu suntem toți la fel”. „Fiecare organism e diferit”. „Acest principiu nu se potrivește pentru toată lumea”. „Ce merge la un bărbat de 30, nu merge la o

Citește mai mult →