Benzodiazepinele: pastilele care îți distrug empatia și îți otrăvesc mitocondriile

Dacă simți că un apropiat (partener, frate, prieten) s-a schimbat, că a devenit dintr-odată rece și parcă nu-i mai pasă de nimeni, poate că nu e vina lui.

Poate ia de ceva vreme Xanax sau Diazepam. Sau poate metabolismul lui s-a deteriorat în tăcere, de-a lungul anilor. Pentru prima, există un experiment care arată exact ce se întâmplă.

Una dintre cele mai prescrise pastile din România le stinge celor care o iau capacitatea de a avea grijă de alții. Sute de mii de români o folosesc în mod regulat, iar dacă adăugăm și consumul ocazional, numărul se apropie de milioane. Nu este o metaforă. Este un experiment controlat din 2016, publicat în Frontiers in Psychology, în care șobolani tratați cu midazolam (o benzodiazepină cu acțiune scurtă) au încetat complet să-și mai ajute colegii de cușcă aflați în pericol.¹ Nu pentru că n-ar fi putut, doar că nu le mai păsa.

Benzodiazepinele (diazepam, alprazolam, lorazepam) sunt cele mai prescrise anxiolitice din lume. Medicii le recomandă pentru anxietate, insomnie, atacuri de panică. Pacientul ia pastila, frica dispare, viața merge înainte. Pacientul însă nu este informat că mecanismul care îi suprimă frica este exact același mecanism care îi suprimă empatia. Și că un al doilea efect, complet separat de cel din creier, îi otrăvește mitocondriile în întregul organism.

Analiza studiului

Echipa condusă de Inbal Ben-Ami Bartal, Jean Decety și Peggy Mason (Universitatea din Chicago) a folosit un protocol simplu.¹ Un șobolan este închis într-un dispozitiv din care nu poate ieși singur. Un alt șobolan, liber, învață rapid să deschidă dispozitivul și să-l elibereze pe cel blocat. Comportamentul este interpretat ca ajutor motivat de empatie, pentru că ajutorul nu primește nicio recompensă și nu face același lucru pentru un obiect inanimat.

Când șobolanii liberi au primit midazolam, comportamentul de ajutorare a dispărut. Semenul lor putea sta închis în cușcă oricât, iar pe cei liberi îi durea fix în pix. Dar de unde știm că empatia fusese afectată? Poate midazolamul le-a afectat funcția motorie sau memoria sarcinii. Poate din cauza midazolamului, șobolanii nu mai știau sau nu mai puteau fizic să deschidă ușa.

Știm că puteau pentru că dacă înlocuiau semenul închis cu o ciocolată, șobolanii pe midazolam deschideau ușa chiar mai repede decât înainte pentru a ajunge la ciocolată. Așadar, pentru a ajuta un semen trebuie să fii capabil să-i simți suferința, iar apoi, din empatie, îl ajuți, chiar dacă nu ai un avantaj direct.¹

Mecanismul este potențarea receptorilor GABA-A (receptorii principali de inhibiție din creier). Benzodiazepinele cresc tonusul inhibitor în amigdală și cortexul cingulat anterior, exact circuitele care generează componenta emoțională a fricii și componenta emoțională a empatiei pentru durerea altuia. Reducerea fricii și reducerea empatiei nu sunt efecte separate. Sunt același efect privit din două unghiuri. Diazepamul afectează recunoașterea expresiilor emoționale negative și la oameni sănătoși (Murphy și colab., 2008).² Persoanele dependente de benzodiazepine prezintă deficite de procesare emoțională care se recuperează parțial doar după detoxifiere (Żurowska și colab., 2018).³

Al doilea front: mitocondriile

Dacă suprimarea empatiei ar fi singurul cost, am putea pune asta în categoria efectelor secundare acceptabile, doar că NU este singurul.

În martie 2025, o echipă de la Virginia Commonwealth University și Columbia University a publicat în PNAS răspunsul la o întrebare veche: de ce au utilizatorii cronici de benzodiazepine inflamație în tot corpul, pe care efectul asupra creierului nu o explică?⁴ Pe suprafața mitocondriilor (centralele energetice ale celulei) există o proteină cunoscută de decenii drept „receptorul periferic de benzodiazepine". S-a dovedit că nu este un simplu receptor, ci o enzimă care apără mitocondria, dezamorsând radicalii liberi înainte să producă daune.⁴⁵

Benzodiazepinele se leagă exact de locul unde lucrează această enzimă și o blochează.⁴ Cu paznicul scos din funcțiune, stresul oxidativ se adună. Iar proteina nu stă doar în creier: se găsește din abundență în glandele care produc hormoni, în celulele imunitare și în țesuturile care se înmulțesc. De aceea efectul nu rămâne în cap, ci devine o stare inflamatorie în tot organismul.⁴

Alternativa

Întrebarea practică este evidentă: dacă benzodiazepinele suprimă empatia și sabotează mitocondriile, ce alternative există pentru anxietate?

Există substanțe care activează aceeași familie de receptori (GABA-A), dar pe un alt tip de subunitate. Benzodiazepinele vizează receptorii sinaptici (inhibiție rapidă). Neurosteroizii endogeni, taurina și homotaurina vizează receptorii extrasinaptici cu subunitate delta, care mediază inhibiția tonică: o calmare difuză, caldă, nu o sedare abruptă care taie componenta emoțională.⁶

Progesteronul oral (bioidentic, nu sintetic) este convertit 80-90% prin metabolismul hepatic de prim pasaj în metaboliți, printre care alopregnanolona, unul dintre cei mai potenți modulatori endogeni ai receptorilor GABA-A extrasinaptici.⁷ Alopregnanolona funcționează la concentrații nanomolare. FDA a aprobat în 2019 brexanolonul (alopregnanolonă intravenoasă) pentru depresia postpartum și în 2023 zuranolona (un neurosteroid sintetic oral), tot pentru depresia postpartum, validând exact acest mecanism, dar într-o formă brevetabilă.⁷ Progestinele sintetice folosite în terapia hormonală de substituție (medroxiprogesteron acetat, noretindronă) nu se pot converti în alopregnanolonă din cauza modificărilor chimice. Diferența nu este menționată aproape niciodată în discuțiile medicale. Progestinele sintetice sunt oricum de evitat.⁸

Taurina, un aminoacid abundent în carnea și peștele pe care le mâncăm, activează receptorii GABA-A cu o potență de 30 de ori mai mică decât GABA, dar concentrația sa în creier (0,1 la 1,0 milimolar) o face fiziologic relevantă.⁶ Homotaurina, un compus înrudit, este de 290 de ori mai potentă decât taurina și traversează bariera hemato-encefalică prin transport activ.⁶⁹

Progesteronul bioidentic și taurina sunt soluții ProMetabolism, fără efectele adverse ale benzodiazepinelor, și care au multe alte beneficii, însă le-aș pune tot la soluții temporare pentru a trece un hop. Rezolvarea adevărată stă în refacerea metabolismului pentru că, de cele mai multe ori, anxietatea trădează un dezechilibru în organism. De cele mai multe ori, evenimentele externe sunt doar simple pretexte pentru anxietatea, atacurile de panică sau insomniile cu care ne confruntăm. Oricine poate testa (dacă ține un jurnal) și poate observa că evenimente similare te lasă rece într-o perioadă în timp ce te dau peste cap emoțional în alte perioade. Nu evenimentele se schimbă, ci starea internă, toate acele miliarde de reacții biochimice pe secundă.

Pentru a rezolva problema, ar trebui să o luăm cu începutul și să ne ajustăm stilul de viață, și mai ales cel alimentar (vezi ghidul cărților și programelor).¹⁰ Știu că e greu de crezut, dar de acolo pleacă totul. Spațiul din interiorul intestinelor nu este, tehnic vorbind, în interiorul organismului. Acele substanțe trebuie întâi să fie procesate pentru a intra în circulație. Astfel, acel spațiu este de fapt un mediu, un teren la care putem lucra pe baza unor principii clare.¹¹ Apoi putem continua cu spațiul înconjurător, pentru că pielea este doar o barieră selectivă, nu una totală între noi și mediu.

Odată ce metabolismul a fost readus la cotele din tinerețe, abia atunci putem lucra la mental: meditație, odihnă, focalizare. Amănunte pe care le-am descris în programul meu Focus, Zen și IQ++.¹² Tot acolo am arătat că empatia este una dintre cele două calități care te vor face încă relevant într-o lume în care încep să predomine roboții și inteligența artificială. E bine să ții la acea empatie și să o cultivi, nu să-i dai în cap, distrugându-te în același timp ca ființă.

Referințe