Distribuie

Un studiu amplu1 despre efectul cafelei asupra markerilor cardiometabolici și a testosteronului a fost făcut, unde altundeva decât în Finlanda, cel mai mare consumator de cafea la nivel mondial. Studiul este pe mii de finlandezi dintr-o cohortă urmărită din 1966, măsurați aici o singură dată, la 46 de ani. Haideți să analizăm rezultatele:

Spoiler alert: aproape toți markerii merg în direcție bună cu fiecare ceașcă de cafea pe zi în plus. Aproape.

header

Participanții (dintre care 47% bărbați) sunt împărțiți în:

  • Nonconsumatori, 70 de oameni (3,1%)
  • Consum mic, 1-2 cești pe zi, 296 de oameni (13,1%)
  • Consum moderat, 3-4 cești pe zi, 822 de oameni (36,3%)
  • Consum mare, 5 cești sau mai multe pe zi, 1.076 de oameni (47,5%)

Aici se vede câtă cafea consumă finlandezii. Nonconsumatorii sunt aproape o eroare statistică, în timp ce aproape jumătate dintre oameni consumă 5 cești sau mai multe pe zi.

M-am interesat ce înseamnă o „ceașcă de cafea” în cultura finlandeză. Dintre cei care au declarat metoda, 97,8% beau cafea filtrată, ceea ce estimativ înseamnă:

  • Ceașca finlandeză obișnuită are 1,2-1,5 decilitri, mai mică decât o cană
  • Filtrare nordică, prăjire deschisă, circa 60 de grame de cafea la litru
  • Rezultă 60-105 mg de cafeină pe ceașcă, cu o medie utilă de 80 mg

Pentru un român care consumă cafea la filtru, o ceașcă de cafea din acest studiu finlandez înseamnă o măsură rasă de filtru, în jur de 7 grame de cafea uscată, arabica, indiferent de câtă apă folosește.

Acestea fiind zise, iată rezultatele:

Ordinea valorilor este 0 cești / 1-2 / 3-4 / 5 sau mai multe.

Compoziție corporală

  • Grăsime corporală (%): 29,67 / 30,40 / 29,64 / 27,14 (p < 0,001)
  • Masă grasă (kg): 24,40 / 24,51 / 23,80 / 22,17 (p = 0,002)
  • Masă musculară (kg): 30,88 / 30,17 / 30,56 / 32,46 (p < 0,001)
  • Grăsime viscerală (cm²): 108,50 / 108,57 / 107,35 / 102,52 (p = 0,048)

Diferența apare abia la grupul de 5 cești sau mai multe. Primele trei grupuri sunt practic identice între ele, iar grupul de 1-2 cești stă chiar puțin mai prost decât nonconsumatorii.

Acesta este singurul tabel pe care autorii nu l-au ajustat pentru sex, iar ponderea bărbaților urcă de la 43% în primul grup la 55% în ultimul. Bărbații au natural mai puțină grăsime și mai mult mușchi, deci diferența poate veni din compoziția pe sexe a grupurilor, nu din cafea.

Glicemie și insulină

  • Insulină de post: 12,78 / 11,02 / 9,77 / 9,42 (p = 0,064)
  • Insulină la 60 min: 94,13 / 99,88 / 85,34 / 83,54 (p = 0,041)
  • Insulină la 120 min: 71,28 / 75,59 / 64,52 / 56,60 (p = 0,002)
  • HOMA2 rezistență la insulină: 1,51 / 1,40 / 1,30 / 1,20 (p = 0,004)
  • HOMA2 funcție beta: 99,98 / 89,22 / 88,06 / 85,48 (p = 0,013)
  • Glicemie de post (mmol/L): 5,47 / 5,70 / 5,53 / 5,50 (p = 0,195)

Aproape fiecare marker al diabetului arată mai bine la consumatorii mari. Rezistența la insulină și insulina la 60 și la 120 de minute scad semnificativ, iar insulina de post merge în aceeași direcție fără să atingă pragul.

Lipide (mmol/L)

  • Colesterol total: 5,27 / 5,32 / 5,30 / 5,39 (p = 0,180)
  • HDL: 1,51 / 1,57 / 1,56 / 1,55 (p = 0,734)
  • LDL: 3,31 / 3,40 / 3,40 / 3,51 (p = 0,025)
  • Trigliceride: 1,52 / 1,39 / 1,28 / 1,22 (p = 0,042)

LDL-ul crește cu consumul de cafea, dar așa cum am mai spus, colesterolul mare nu este în sine o problemă2, iar „colesterol mare” înseamnă altceva în ProMetabolism. Trigliceridele scad însă, de la 1,52 la 1,22, semnificativ statistic.

Tensiune, inflamație, ficat

  • Sistolică (mmHg): 122,80 / 123,62 / 124,80 / 126,38 (p = 0,020)
  • Diastolică (mmHg): 83,16 / 84,50 / 84,69 / 85,15 (p = 0,502)
  • Fatty Liver Index: 6,13 / 5,74 / 4,58 / 3,88 (p = 0,125)

Observați că tensiunea crește semnificativ statistic, dar puțin, cu 3,6 mmHg, și nu la niveluri periculoase. Indexul ficatului gras arată mai bine la consumatorii mari, deși diferența nu atinge pragul de semnificație statistică. Poate acum află și oamenii unul dintre secretele mele pentru care nu am ficat gras, deși consum cantități mari de carbohidrați simpli, în special fructoză. Atenție, eu sunt însă un consumator moderat de cafea, după categorizarea acestui studiu, iar în unele perioade sunt chiar în zona mică (1-2 cești). Deci nu acesta este tot secretul.

Testosteron total la bărbați, mediana pe grup (nmol/L):

  • Nonconsumatorii - aproximativ 13
  • Consum mic - aproximativ 16
  • Consum moderat - aproximativ 16
  • Consum mare - aproximativ 17,5

Nivelul testosteronului urcă de la nonconsumatori la consumatorii mari, cu un palier între consumul mic și cel moderat, intervalul de referință uzual la bărbați fiind de 9-30 nmol/L.

La femei, singurul marker hormonal care se mișcă este SHBG, cu +1,27 nmol/L pe ceașcă, la p = 0,015.

După cum arată acest studiu, consumul mare de cafea este benefic și este în concordanță cu recomandarea consumului de cafea în ProMetabolism3. Este important însă de menționat că finlandezii au în general o dietă adecvată, cu alimente bogate caloric și nutrițional. Finlandezii nu sunt doar cei mai mari consumatori de cafea la nivel mondial, dar și cei mai mari consumatori de lapte, la mare distanță față de următoarele clasate4.

Finlandezii consumă carne (vită, pește, căprioară), pâine de secară cu maia, și au multe tipuri de patiserii (de exemplu pâine pulla :), cu ouă, unt și zahăr, ce merge perfect cu o cafea) și deserturi (clătite, plăcintă de afine).

Referințe


  1. Verroest L, Jokelainen J, Choudhary S, Walkowiak J, Karhu T, Palaniswamy S, Auvinen J, Järvelin MR, Herzig KH, Raza GS, 2026 — Associations of habitual coffee intake with testosterone and cardiometabolic markers: the Northern Finland birth cohort 1966 study. Eur J Nutr. PMID 42461444. DOI 10.1007/s00394-026-04038-z. | https://doi.org/10.1007/s00394-026-04038-z ↩︎

  2. Ai colesterol mare? Ești norocos! | https://8principii.com/articole/ai-colesterol-mare-esti-norocos/ ↩︎

  3. Cărți ProMetabolism | https://8principii.com/carti/ ↩︎

  4. Luke, Institutul Finlandez pentru Resurse Naturale — Bilanțul alimentar, consumul de lapte și produse lactate pe cap de locuitor | https://www.luke.fi/en/statistics/balance-sheet-for-food-commodities ↩︎

Distribuie articolul:

Despre autor

Adrian-Călin Țurcanu
Cercetător Independent în Biochimia Nutriției
Autorul Metodei ProMetabolism

Articole Asemănătoare